De la căderea în păcat, toți oamenii se află sub influența a două forțe păcătoase: firea pământească și demonii. Neascultarea lui Adam a afectat întreaga omenire (Romani 3:23). Personalitatea noastră, alterată de păcat, este numită, în Biblie, „omul nostru cel vechi” (Romani 6:6) sau firea pământească (Galateni 5:24). Noi am moștenit de la Adam o natură păcătoasă, care se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu, atât la nivelul trupului cât și la nivelul minții. Deși problema firii pământești păcătoase este universală, problema cu demonii nu este. Doar o parte dintre oameni ajung sub puterea demonilor, nicidecum toți. Deseori, păcatele nemărturisite ne fac vulnerabili în fața atacurilor demonice. La fel este și cu problema cancerului. Când trupul este relativ sănătos, sistemul imunitar identifică și distruge zilnic celulele cancerigene care apar. Dar dacă trupul este slăbit de o boală sau de vreun stres cauzat de evenimente nefericite, pe termen mediu și lung, sistemul imunitar nu își mai face treaba eficient. Pe acest fond, pot apărea unele forme de cancer. Tot astfel se întâmplă și cu demonii. Deoarece noi suntem într-un război spiritual cu forțele întunericului, demonii ne pot ataca în orice moment, încercând întâi să ne ispitească. Dacă suntem sănătoși din punct de vedere spiritual, noi vom identifica aceste atacuri și forțele întunericului nu vor avea câștig de cauză. Însă pe fondul unei crize spirituale prelungite sau dacă practicăm doar un creștinism nominal (nu autentic), putem fi vulnerabili la eventuale atacuri demonice (1 Timotei 4:1).

          Remediul împotriva firii pământești este răstignirea acesteia. La întâlnirea cu Isus Hristos, în urma credinței și pocăinței, omul nostru cel vechi este răstignit împreună cu Mântuitorul nostru (Romani 6:6). Dar fiecare dintre noi trebuie să ne răstignim firea pământească în fiecare zi, împreună cu patimile și poftele ei (Galateni 2:20; Galateni 5:24). Răstignirea firii pământești este un remediu împotriva naturii noastre păcătoase. Duhul Sfânt ne ajută să facem acest lucru, prin puterea Lui trăim liberi față de păcat (Romani 8:1-11). Pe de altă parte, remediul împotriva influențelor demonice este îndepărtarea sau scoaterea demonilor. Aceste două soluții nu sunt interschimbabile. Demonii nu pot fi răstigniți, după cum nici firea pământească nu poate fi scoasă. Uneori, noi încercăm să ne răstignim firea, în loc să ne rugăm pentru eliberarea de sub influențele demonice. Nu vom rezolva problema acestor păcate până când nu rupem legăturile cu cel rău. Cu alte ocazii însă, noi preferăm să scăpăm rapid de probleme, prin rugăciuni pentru eliberare de așa ziși demoni. În astfel de cazuri, nu există demoni care trebuie scoși. Pur și simplu, noi trebuie să ne răstignim firea pământească, chiar dacă acest proces poate fi costisitor. Răstignirea firii pământești este un semn că noi îi aparținem lui Isus Hristos. Acest proces este dureros, însă este parte a vieții de credință pe care am început-o la Golgota, prin nașterea din nou (Coloseni 3:5). Totodată, înainte de nașterea din nou, în cadrul procesului pocăinței, noi trebuie să ne mărturisim toate păcatele și să fim eliberați de eventualele legături demonice, dacă este cazul (Faptele Apostolilor 8:5-13). Apoi, noi trebuie să ne îmbrăcăm în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire și sfințenie pe care o dă adevărul (Efeseni 4:24). În altă ordine de idei, cu cât un corp omenesc este mai sănătos, acesta este imun la atacul celulelor cancerigene. Tot astfel, cu cât un om nou născut din nou este mai matur și mai sănătos din punct de vedere spiritual, vulnerabilitatea lui la activitatea demonică este tot mai redusă (1 Petru 5:8-9). În final, în lumea spirituală este foarte important să știm cu ce avem de-a face, atunci când ne confruntăm cu problemele noastre sau ale altora. După cum am văzut, nu există aceleași remedii în toate cazurile.

          Există demoni pe care Diavolul îi dirijează specific împotriva oamenilor, la nivel individual. Aceștia reprezintă duhurile răutății care sunt în locurile cerești (Efeseni 6:12). Ei urmăresc să ne împiedice să-L cunoaștem pe Isus Hristos ca Mântuitor, să ne împiedice să facem lucrarea Lui în mod eficient, să aducă suferință în viețile oamenilor, să ne determine să-l slujim pe Satan (prin practici oculte, precum ghicirea și vrăjitoria). Chiar dacă acești demoni nu pot fi văzuți cu ochiul liber, creștinii maturi le pot recunoaște prezența. Tot astfel, noi nu putem vedea vântul, deși simțim efectele sale (praf, ploi, fenomene meteo care provoacă distrugeri). Noi putem recunoaște prezența forțelor întunericului dacă suntem conștienți de activitățile demonilor.

          Demonii ne ispitesc și vor să ne convingă să facem lucruri rele. Diavolul L-a ispitit și pe Isus Hristos (Luca 4:1-13). Noi putem rezista ispitelor Diavolului cu ajutorul Duhului Sfânt, prin practicarea disciplinelor spirituale (1 Corinteni 10:13; Efeseni 6:11-18). Dacă însă cedăm ispitelor, forțele întunericului vor începe să ne distrugă apărarea. Având conștiința murdară, ne vom simți vinovați și vom fi mai vulnerabili împotriva altor atacuri demonice. Însă dacă ne mărturisim păcatele și ne pocăim de ele, conștiința noastră va redeveni curată și demonii vor trebui să ia de la capăt procesul de ispitire.

          Demonii încearcă să ne hărțuiască. Ei ne studiază comportamentul și acțiunile, ne observă momentele de slăbiciune și ne detectează punctele slabe. Dacă noi nu veghem și ne lăsăm prinși în mrejile păcatului (1 Corinteni 10:12), dacă noi cădem de la credință sau practicăm un creștinism superficial, pot apărea situații în care demonii vor găsi o portiță ca să intre în noi. De regulă, când demonii intră într-un om, acesta nu mai are mereu control asupra acțiunilor sale. În unele momente, aceștia preiau controlul asupra vieții lui și îl determină să se comporte ciudat, să îi rănească pe ceilalți și să își facă rău.

          Demonii îi pot tortura pe unii oameni care nu îi iartă pe cei care le-au greșit (Matei 18:34) sau care nu se pot ierta pe ei înșiși. Apar sentimente de vinovăție sau resentimente, ură și alte lucruri care pot duce la boli fizice (cancerul) sau la diferite forme de depresie și psihoze. Deși depresia și psihozele pot fi cauzate și de factori medicali, nu trebuie excluse influențele demonice. Uneori, nu există răspuns la niciun tratament psihiatric sau nu există vindecare completă, pentru că nu sunt adresate posibilele cauze spirituale ale acestor afecțiuni (posedări demonice). De asemenea, odată intrați în viața unui om, demonii pot provoca tot felul de dependențe (pornografie, jocuri de noroc, alcool, droguri). Apostolul Pavel ne spune că toate lucrurile ne sunt îngăduite, dar nu toate ne sunt folositoare. Nimic nu trebuie să pună stăpânire peste noi (1 Corinteni 6:12). Deseori, în spatele dependențelor pot exista legături demonice și poate fi nevoie de rugăciune pentru eliberare.

          Demonii sunt duhuri necurate care pot murdări imaginația și gândurile noastre. Astfel, în mintea noastră se pot proiecta tot felul de imagini murdare, pline de pofte și fantezii, pe care nu le putem controla. Apoi, demonii pot afecta vorbirea noastră, determinându-ne să rostim tot felul de vulgarități și înjurături. Aceste lucruri se pot întâmpla când vrem să avem părtășie cu Dumnezeu, pentru că demonii urăsc asemenea momente. Unii oamenii pot decădea atât de drastic încât să fie cuprinși de un duh de curvie (Osea 4:12; Osea 5:4). Am întâlnit un „credincios” nominal care era măcinat de gelozie și bănuia că soția lui l-a înșelat cu doi bărbați. Timpul a trecut și cei doi nu au discutat aceste probleme. La un moment dat, mai multe duhuri de curvie au intrat în acest bărbat, care era măcinat de ură și gelozie. Ca să se răzbune, acesta s-a culcat cu zeci de femei, de câte ori a avut ocazia, în timp foarte scurt. Pur și simplu, omul acesta nu se mai putea opri din curvit. Din nefericire, la acea vreme nu am detectat prezența unor puteri demonice.

          Demonii se află în spatele tuturor formelor de înșelăciuni spirituale (2 Corinteni 11:3,1 Timotei 4:1). Mă refer la religii false, la practici oculte și la curentul New Age. Există și alte forme de înșelăciune prin care demonii întunecă mințile unor credincioși nominali. Am văzut o biserică în care Dumnezeu, pe fondul lipsei de veghere, i-a lăsat pe toți liderii să fie înșelați de un duh de minciună și să accepte la amvon un om care delira din punct de vedere spiritual, un personaj manipulator care era călăuzit de duhuri demonice, era plin de megalomanie, cu un trecut nemărturisit extrem de murdar și care predica o altă evanghelie (botez fără mărturisirea păcatelor). În mod similar, Dumnezeu a permis ca un duh de minciună să-l determine pe împăratul Ahab să pornească la război, ca să piară în bătălie (1 Împărați 22:19-23).

          Demonii atacă și trupul fizic al oamenilor. Biblia ne spune că o parte dintre boli și infirmități sunt cauzate de aceștia (Luca 4:40-41). Este nevoie de discernământ spiritual pentru a deosebi bolile care au cauze demonice de cele care au cauze medicale. De regulă, bolile care nu pot fi vindecate complet prin mijloace medicale, ci cel mult sunt ținute sub control, pot avea cauze spirituale. Biblia afirmă că Isus Hristos a vindecat surzii, muții și orbii prin scoaterea demonilor (Matei 9:32-33, Luca 11:14). Mai mult, Mântuitorul nostru a întâlnit o femeie care suferea de optsprezece ani de o boală ce părea că are o cauză pur medicală, un fel de scolioză. Isus Hristos a vindecat-o, după ce a scos din ea duhul de infirmitate care o ținea legată (Luca 13:11-16). Mântuitorul a vindecat și un băiat care avea simptome de epilepsie sau psihoză, după ce a scos din el duhul mut și surd (Marcu 9:17-29). După mai bine de două milenii de la aceste minuni, afirmăm că puterea lui Isus Hristos este aceeași în zilele noastre. Cu siguranță, vindecarea unor boli ține de reabilitarea spirituală a pacienților și este în strânsă legătură cu eliberarea de demoni.