Preasfinte Tată! ... ,

Doamne, Tatăl meu
Dumnezeul meu, strig
E iunie seara,
Și mă cutremur, de frig

Știu că-s singurul vinovat,
De la-nceput am greșit,
Făcând prin Adam un păcat
Ce-aduce cu sine-un mormânt!

Dar nu pentru vecie
Căci Cel Ce de milenii învie
Fiul Tău Atotputernic și Sfânt
Ne va ridica din pământ

Ne-nvie pe fiecare
Cel ce unora ni-e Căpătâi
Fiindcă ne-aduce iertare
Și lui Adam mai întâi

Tot ce ne mai separă
Pe unii de alții
Nu sunt strigări cu ovații
Ci inima-nviată ușoară

O inimă, Domnului dedicată,
Și nu, la o viață îngâmfată! ...
Ce cu-ale noastre arme sofisticate
Putem lumea cinstită s-o umplem iar de păcate...

Cât DOAMNE să ierți noua lume
Lipsită complet, de compasiune? ! ...
De la piatra ce-l ucise pe Abel
Încercând cerul să-l umplem cu nedrepții
De la Turnul zis Babel...

Am îmbătrânit Părinte
În lumea atâta de rea
Și dacă-n iunie tremur
E numai din pricina lumii și-a mea...
Isuse odată, ne-ai mântuit,
Noi de câte ori, Ți-am greșit,
Și câți din noi oare, Ți-am mulțumit
Ori cu inimă-ntreagă, Te-am Preamărit? ...
Fii-n veșnicie Slăvit,
Stăpân, în veci Nebiruit! ! ...

Blându Ioan
02.06. 2026.