Dogma transubstanțierii afirmă că, atunci când luăm cina Domnului, pâinea și vinul se tranformă efectiv în trupul și sângele lui Isus Hristos. Această învățătură reprezintă o reminiscență a tradițiilor păgâne. Ea se bazează pe o interpretare literală a unor texte biblice și pe scoaterea din context a unor versete (1 Corinteni 11:24-25, Matei 26:26-28, Marcu 14:22-25, Luca 22:19-20, Ioan 6). De fiecare dată când analizăm un text biblic, trebuie să înțelegem contextul larg în care sunt făcute anumite afirmații. Și trebuie să ne asigurăm că învățăturile pe care le extragem sunt validate de restul Bibliei. În primul rând, poporul Israel avea interdicție să consume sânge (Levitic 7:27), poruncă lesne de înțeles și din rațiuni medicale. În al doilea rând, dogmele prezentate mai sus duc la ideea de canibalism, practică specifică păgânilor. Totodată, când Isus Hristos a instituit cina, trupul Lui nu fusese dat la moarte și sângele Lui nu fusese vărsat. Deci ucenicii nu au putut să-L mănânce pe Isus Hristos și, în același timp, să ia cina cu El. Pâinea este simbolul trupului lui Isus Hristos, iar vinul ne amintește de sângele Mântuitorului, care a curs pentru păcatele noastre. Așadar, cina Domnului are un caracter comemorativ. Când iau parte la cină, credincioșii își amintesc de suferințele îndurate de Isus Hristos pentru păcatele lor.