La pieptul Lui mă simt în siguranță
E pieptu-n care au înfipt golgote multe
Si au lovit cu pumni și catapulte
Iudei și Neamuri, toți în ignoranță.

Dar pieptu-acesta mi-a adus iertare
Pe el stau stâlpii îndumnezeirii
Suflete-al meu, vas al nedumeririi
Să te-ancorezi în el, e exaltare.

Din pieptul Tău, Isuse, curg izvoare,
Bogate fluvii de trăiri divine,
Mirobolante mări, oceane pline
De cea mai pură apă salvatoare.

Pe pieptul Tău, la cină, ucenicul
Se rezema cum aerul de cer
Și-a devenit, cu timpul, grănicer
La vama unde dă în rod finicul.

La pieptul Tău mă strângi ca pe-o vioară
Ce-și plânge vina-n cânt de corifeu.
În pieptul meu te țin ca pe-un trofeu -
Eternul Har, născut dintr-o fecioară!

În lumea rea ești singura speranță,
Pe sufletul zdrobit ești mângâiere,
Speranțelor de ieri ești înviere
La pieptul Tău mă simt în siguranță.