Veșnicie
Autor: Nicholas Dinu
Album: Ecouri din întâia viață
Categorie: Laudă și închinare
La început eram un punct abstract
O microscopică particulă de gând.
În mintea Ta nu devenisem act
Căci nu erau nici ceruri, nici pământ.

Pe fusul vremii Tu urzeai un plan -
Un cosmos, o istorie, un timp.
Edenul nu-și luase din mâna Ta elan,
Cu serenada vieții era în contratimp.

Milenii lungi au trebuit să treacă
Să-mi vină mie rândul să mă nasc.
M-ai pus porumb într-o câmpie dacă
Și m-ai trecut prin moară și prin teasc.

M-ai întocmit, Stăpâne, din sâmbure latin.
Geroasă zi. Apus. Mileniul șase.
Re-învia mlădița de măslin
Când mi-ai aprins lumina în inimă și-n oase.

Mi-ai scris pe tablă lecția iubirii
S-o înmulțesc și s-o împart ca frații
Cu lujerii din snopul înnoirii,
Cu crinii Tăi din diferite nații...

De pe genunchi mă-nalț flămând spre Tine
Să rup din pâinea vieții o felie
Cu-azima vieții mele să se-mbine
Să fim un singur Tu o veșnicie.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/323975/vesnicie