Nu-ți pierde credința atunci când pe valurile vieții
Apare un nor negru de-ncercare grea
Nu te lăsa învins de-a rece umbr-a nopții
Mi așteaptă, mai rabdă și nu te lăsa!

Când cel rău vine și lovește-n tine
Și simți că nu mai poți,
Azi Isus îți spune: „Privește înspre Mine!”
Și-n curând vei fi ferit de toți.

De toți cei care au venit mereu la tine
Când nevoie de ajutor au avut.
Dar atunci când le-a fost mai bine,
Cu biciul și nuiaua te-au bătut.

Vorbele murdare ce din necurăție vin,
Sunt biciul ce apasă și mai tare al tău chin.
Și faptele urâte împotriva Tatălui Divin
Te presează mult mai tare decât oricare alt spin.

Însă spinii din coroana Marelui salvator
Ți-au adus astăzi scăparea, prin Singurul eliberator.
Iar de lacrimi încă-ți scurg, adesea pe obraz
Nu dispera, căci Isus te scapă de necaz!

Nu deznădăjdui și nu privi la lume.
Eu sunt Acela ce voi ridica povara.
Tu, dar, stai în ascultare și privește înspre Mine
Iar Eu voi veni și voi înlătura ocara!