Nu se-ntreabă nicio floare
Cum să-şi dea al său parfum,
Nu îşi vinde izvorașul
Cântecul de-a lung de drum.

N-am văzut privighetoare
Pe-al colinelor hotar,
Bucuria ce-o împarte
Să şi-o pună pe cântar.

Ploaia razelor de aur
Ce-o revarsă peste noi,
Niciodată bunul soare
Nu ne-o cere înapoi.

Când durerea o alungă
De pe faţa lăcrimată,
Nu-şi măsoară mângâierea
Vântul serii niciodată.

Dumnezeu Se îngrijeşte
Ca această dăruire
Să le-o facă şi mai multă,
Şi mai mare fericire.

Astfel, bucuria vieţii
Mi-o împart cu orişicine,
Nu întreb care e preţul,
Tuturor fac numai bine.

Ştiu că Domnul Se-ngrijeşte
Ca de toate, şi de mine.