Când stam în locul meu culcat,
Pe nume eu am fost strigat:
Iartă-mă, Doamne, m-ai chemat?

Afară noaptea era grea,
Niciun cuvânt nu se-auzea,
Doar somnul dulce mă chema.

Când stam în locul meu culcat,
Pe nume iar am fost strigat:
Iartă-mă, Doamne, m-ai chemat?

Nici greierii nu se-auzeau,
Toate făpturile dormeau
Și visele m-ademeneau.

Când stam în locul meu culcat,
Pe nume iar am fost strigat:
Iartă-mă, Doamne, m-ai chemat?

Ah, Doamne, nu am auzit
Ce mi-ai șoptit, mi-au țiuit
Urechile și m-am trezit!