În galeria de artă
A unui artist
Am văzut tablou pictat
Cu ale cerului măiestrie.

Erau culori din cele mai vii,
Toți stăteau mirați,
Unde poate să existe
Atâtea minunate măiestrii.

Dar el, un biet pictor
Ce mulți nu-l cunoșteau,
Stătea și se uita
La a lor mirare.

Căci nu au putut vedea
Ce în spate se ascundea,
Ascuns de a lor privire,
Un Rai în strălucire.

Dar un copil, în seninătatea lui,
S-a întors spre pictor
Și, mirat, l-a întrebat:
„De ce nu a pictat întregul Rai?”

Pictorul, mirat, răspunde:
„Doar tu ai observat,
Căci în spatele lui se ascunde
Un etern și minunat Rai.”

Toți de aici au stat mirați,
Fără să vadă ce ascunde,
Căci la suprafață toți văd
Doar ce pictorul pictează.

Așa este și cu noi,
Vedem ce vrem noi,
Fără să mai ținem cont
Ce în spate se ascunde.

Că e bine sau rău,
Noi pentru tot vom răspunde,
De judecăm pe orice om
Fără să știm ce ascunde.

Un trecut dezamăgitor
Ori cele mai frumoase clipe,
Asta nu ne dă drept
Să-i fim judecător.