Să nu fiți triști... E timpul să mă întorc acasă...
Sfârșită-i alergarea și drumul s-a sfârșit!
Mă duc acum la Tatăl căci glasul Lui mă cheamă,
Nu iau nimic cu mine din truda ce-am trudit!
Nu lăcrimați... Acolo m-așteaptă veșnicia
Și casa pregătită de Tatăl meu Cel sfânt...
Acolo nu sunt lacrimi nici teamă nici durere
Și nu e suferință cum este pe pământ
Căci Dumnezeu va șterge a lacrimei văpaie
Ce s-a născut adesea din crâncene dureri
Pe străzile de aur voios voi alerga
Știind că mă așteaptă prea sfinte mângâieri!
Nu plângeți... Asta-i viața... Se termină-ntr-o clipă
Și când e clipa aceea nu-i nimenea s-o știe...
Acum e rândul meu să mă îndrept spre ceruri
Să-L întâlnesc pe Tatăl acolo-n veșnicie...
Rămâne trupu-aici căci trupu-i doar țărână
Iar eu, cu aripi dalbe spre cer m-oi înălța...
Ce sfântă fericire... Durerea nu mai este
Căci peste-o clipă, două pe Tatăl voi vedea...
Voi să rămâneți tari în fapte și credință
Și să purtați spre mâine a dragostei făclie
Și într-o zi, cândva, când Domnul va voi
Ne-om întâlni cu toții acolo-n veșnicie!

Vulcan-30-04-2026
Mary