Atelierul!
Autor: Ionuț Miron
Album: Gânduri binecuvântate
Categorie: Diverse
`Atelierul`

Se strigă des prin adunări.
Să lepădăm unele stări.
Se amintește tot mai des.
Că suntem într-un `Atelier. `

E de-nțeles și au dreptate.
Frații care-s puși deoparte.

Însă într-un atelier,
Fie el de orice fel.
Dacă nu ai ghibăcie.
Nu va fi vreodată bine.

Dacă nu treci pe la cursul.
De ucenicie Sfânt.
N-ai să poți ca să ții pasul.
După-al Domnului Cuvânt.

Dacă tu îți pierzi doar vremea.
Stând mereu nepăsător.
Nu poți ca să ridici Starea.
În al Domnului Popor.

Într-un atelier de lucru.
Pentru cei care cunosc.
Nu-i un aer cum vrea omu.
E mult praf și gălăgie.
Care te și obosesc.

În atelierul `Păcii. `
O să vezi praf mult de ură.
Or să fie rămășițe.
De invidie ce-ncurcă.

Or să fie multe fețe.
Care nu suportă praful.
O să vezi raza de Soare.
Cum descoperă ascunsul.

O să vezi așchii mai mari.
Care nu își mai au rostul.
Unele sunt mai mărunte.
Ce-ocupă degeaba locul.

Dacă ai fost la cursuri, frate.
Și ți-ai dat silința-n toate.
Să înveți ce este omul.
Și cum să mănui Adevărul.

Ai vedea că tot ce este.
Și se pare că nu-i bine.
Nu-i de vină atuncea omul.
Că te-impiedici în oricine.

De vină poți fi chiar tu.
Dacă e o stare gravă.
Că-ai uitat când să aduni.
Resturile într-o grămadă.

Căci poate într-o zi din grabă.
Să te-mpiedici chiar de ele.
Ce-ai crezut că altădată.
Sunt doar așchii, mărunțele.

Vinovat nu e poporul.
Dacă nui mai armonie.
Vinovat ești tu nu Domnul.
Că n-ai vrut ucenicie.

Că-ai intrat făr` pregătire.
Și nu știi de unde-ncepi.
Faci totul din a ta fire.
Vrei s-arăți că te pricepi.

Când ceva nu iese bine.
Bagi de vină la mulțime.
Oo. de te-ai vedea pe tine.
Că de mult nu ai lumină.

De te-ai recunoaște, frate.
Și ajutorul să îl ceri.
Ți-ai aminti că este o `Carte`.
Ce te-ajută dacă vrei.

Dar e greu să te smerești.
Să se vadă cine ești.
Însă Dumnezeu așteaptă.
Să te-ntorci în duh și-n faptă.

Așchii se vor mai tot strânge.
Dacă nu te-apleci în grabă.
Să faci curat cum se cuvine.
Căci deja-i grămadă mare.

De te-ai apleca în taină.
În rugă să te smerești.
Ai înțelege această dramă.
Că de vină doar tu ești.

Ai lăsat una mai mică.
Și-ai înaintat încet.
Fără teamă sau vreo frică.
Te-ai îndepărtat de Cer.

Nu ți s-a părut că-i gravă.
Un pic de ură, puțintel
Ca doar câți nu sunt in sală.
Mulți care gândesc la fel.

Nu ți s-a părut suspect.
Când îl vorbeai pe nedrept.
Pe-al tău frate de Credință.
Mereu făceai doar suferință.

Ai crezut că tu mergi bine.
Și că Domnul e cu tine.
Că oricum nu ești prea aspru.
Că ai respectat hotaru.

Întoarce-te în pași grăbiți.
Să fii dintre pocăiți.
Înțelept fii pe cărare.
Să se vadă o schimbare.

Stai drept pe Cale și ascultă.
Dintre toate, Vocea Blândă.
Fii Credincios în orice fel.
Și exemplu pentru Cer!

`Amin`

> Lăudat să fie Domnul meu Isus Hristos! Amin!
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/323246/atelierul