Rochia-i pătată!
Autor: Elisabeta Someiu
Album: Maranata
Categorie: Trezire si veghere
Rochia-i pătată!
Mi-ai făcut o rochie albă
Scumpă, lungă de mireasă
Am ținut-o în vitrină
În a sufletului casă
Câteodată o scoteam
Și priveam cu drag la ea
Mă îmbrăcam și mă uitam
Cât de bine îmi ședea
Apoi iarăși o puneam
Într-o lungă așteptare
S-o am nouă pentru nunta
Împăratului meu mare
Într-o zi o probez iarăși
În oglinda din Cuvânt
Când, deodată mă cutremur
Cad cu fața la pământ.
Domnul meu! ce rochie neagră
Am azi, în Lumina Ta
Și pătată, și murdară
Domnul meu! nu mă lăsa
Am crezut că-i albă, albă
Ca pana de porumbiță
În oglinda mea lumească
Părea că-i nouă nouță
Dar Isus, în preajma Ta
Și-n a Ta lumină sfântă
Rochia-mi pare pătată
Pe alocuri și cârpită
Atunci am știut că eu
Niciodată n-aș putea
Rochia să-mi țin curată
Fără să chem mâna Ta
Te chem Doamne în ajutor
Te mai rog încă o dată
Ajută-mă Domnul meu,
Rochia să-mi țin curată.
Amin!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/322901/rochia-i-patata