Iată-n Sfânta Biblie scrie
Cum este să fii creștin
Să fii ocărât de lume
Dar pe placul Tatălui Divin.

Căci lumea-i una, ceru-i alta
Cât de sus e cerul față de pământ
Atât de înaltă este calea
Care duce spre cerul sfânt.

Domnul nu încalcă voința
Omului de pe pământ
Chiar de i-ar fi toată ființa
Spulberată-n lungul vânt.

Căci El dat-a-nțelepciune
Ca să știi și să-nțelegi
Ce este o urâciune
Și plăceri din lumi întregi.

Însă îngerul căzut de sus
Fost-a separat de Isus
Fiindcă sufletu-i mârșav
Vrut-a propriul său stindard.

Nu a vrut el să-nțeleagă
Că creat de Dumnezeu
Putea roade să culeagă
Din grădina Tatălui meu.

Atunci răutatea-n lume
S-a-ntrupat dintr-un păcat
Și într-o clipită omul
Trimis jos, fu alungat.

De atunci și până acum
Răutatea tot domnește
Urâciune și deșertăciune
Lumea-aceasta ofilește.
Însă un creștin frumos
Ce trăiește cu Hristos,
Nu deschide ușa la oricare
Ce are lumea ca mâncare.

Tu, frate sau tu, soră
Ancorată în Hristos
Nu lăsa ca orice vorbă
S-aducă lucruri făr” folos.

Când Duhul Domnului e-n tine
Nu te lasă să mai greșești
Și atunci când ispita vine
Poți ușor s-o biruiești.

Dacă Duhul e-n tristat
Nu vei fi binecuvântat.
Nu uita, nu te-nșela,
Viața ta nu o strica.

Domnul vrea schimbare să vadă
Nu doar mintea să-nțeleagă,
Nu doar ochii să citească
Și inima-i fără dor să-mplinească.

Deschide bine ochii și privește
Lumea nu e bună pentru tine.
Căci omul sub soare cât trăiește,
Ori e plin de Duhul, ori de fire.

Prieten tu cu lumea,
Vrăjmaș cu Dumnezeu.
Prieten cu Domnul,
De lume urât mereu.

Domnu-i drept și-adevărat
Ce spune El, spune clar și răspicat.
Ori cu una, ori cu alta,
Apoi vine judecata.

Astăzi hotărăște tu
Lasă lumea și păcatul
Ca să poți să moștenești
Împărățiile cerești.