1. Nu pot să-Ți înțeleg deplin iubirea,
Căci n-are seamăn și n-are hotar,
Ca să salvezi de moarte omenirea
Tu ai murit pe cruce la Calvar.

R1: În Universul fără de hotare
De ce-ai creat Pământul, nu pot ști...
/: Nu înțeleg Isuse, de ce oare
Iubești atât de mult ai Tăi copii? :/

2. Tu, Cel ce ești Părintele științei,
Atotcunoscătorul Dumnezeu,
Ai coborât în valea umilinței
Și ai iertat pe veci păcatul meu!

R2: Nu înțeleg miracolul iertării
Față de omul ce s-a lepădat...
/: Ai fi putut pe veci să-l dai uitării
Lăsându-l veșnic morții condamnat. :/

3. Ți-ai arătat la cruce bunătatea,
Să mori în locul nostru ai ales,
Nu pot Isuse să-nțeleg dreptatea
Ce pentru oameni e de ne-nțeles...

R3: Căci îngrădită-mi este acum gândirea
Să pot pătrunde tainele cerești,
Nu pot să-Ți înțeleg deplin iubrea
Dar pot să spun Isus, cât mă iubești... :/