Decât să te cerți pentru averi
Mai bine tu de pagubă te lasă.
Cei ce umblă după certuri
Nu pot să ajungă-n ceruri
Rar ajung să moară-acasă,
Duhul răutății greu îi apasă.

În dreptate, mereu să te bucuri.
Ea ca uleiul deasupra apei iese.
Ea-nvinge. Și fără de certuri,
Prin răbdare, fără să murmuri,
Și fără să umbli-n procese,
Dreptatea cu timpul îți iese.

În orice loc ia-ți crucea,
Dorință spre pace s-arăți.
Mai bună, să știi, este pacea.
S-o trăiești cu nădejde aicea,
Decât să umbli-n judecăți
Și lumina de sus să n-o arăți.

Un lemn ușor pe apă vine.
Așa, dreptatea iese-n față.
Ea nu rămâne de rușine
Oricât te-ar acuza pe tine.
Oricâte-ai pătimi în viață,
Tot va ajunge la suprafață.

La începutul stânii,
Jupânii se îndrăgesc,
Și se ceartă câinii.
La sfârșitul stânii,
Câinii-n pace trăiesc,
Dar jupânii se lovesc.

Animalele, cu vremea,
Ajung prietene-ntre ele.
Oamenii-mpreună adesea
Greu s-ar mai iubi așa.
Și sfârșesc făcându-și rele
În loc să se lase de ele.

Vai de broaște, fără glume,
Când se bat bivolii în baltă.
Vai de cei mici când în lume
Despre pace doar se spune,
Dar se bat domnii laolaltă
Și suferă lumea toată.

Ferice-n veci va fi de tine
De suferi pentru dreptate,
Pentru c-ai făcut un bine
Și-asupra ta-au sărit jivine.
Nu te teme, dragă frate,
Domnul te scapă de toate.
Amin.
(Miercuri, 15 aprilie 2020)