Îl văd urcând Golgota,
purtând în locul meu
a Crucii grea povară.
Simt cât îi e de greu...

Iar a căzut! ... Sleit e.
A câta oară-o fi?
Și biciul şi ocara
începe a-L lovi.

Întreaga vină-a lumii
asupra Sa a luat.
Pedeapsa ce dă pacea
în locu-ne-a purtat.

Și Crucea grea şi palme,
și spini şi biciuire
erau sortite nouă
spre veşnică-osândire.

Dar El de bună voie,
din dragoste S-a dat
ca Miel de Ispăşire
Sfânt şi nevinovat.

Tu ai cerut iertare,
sub cruce-ai poposit...
Eşti împăcat cu cerul
şi Tatăl te-a primit!

Nu-ntârzia, e timpul
Domnul Isus să vie
și drept să răsplătească
pe-ntreaga Veșnicie!