Când ți-e greu pe drumul vieții,
Strigă către Dumnezeu,
Mâna ce a stat pe cruce
Este ajutorul tău.

Când se strâng nori grei pe ceruri,
Și speranța pare-n vânt,
Domnul vede-a tale lacrimi,
Și îți dăruiește-un cânt.

Când povara e prea mare,
Și te simți tot mai zdrobit,
Brațul Lui te ține-n taină,
Chiar când crezi că ai slăbit.

El cunoaște orice rană,
Orice gând ce-i nerostit,
Știe dorul care arde-n,
Sufletului ce-i greu rănit.

Când prietenii te lasă,
Nu ești singur când ți-e greu,
Domnul merge înainte,
Luminându El drumul tău.

Iar cândbvântul bate tare,
Peste tine fluierând,
Nu uita că lângă tine
Stă veghind un Domn preasfânt.

El îți vede orice luptă,
Orice pas ce l-ai făcut,
Și te scoate iar la soare
Din necazul cel trecut.

Nici o lacrimă nu cade,
Fără El s-o cunoască,
Nici suspinul nu se naște,
Fără cerul să-l primească.

Când ți se-nchide-a ta cărare,
Și nu vezi nici un răspuns,
Domnul îți deschide drumul
Când genunchiul e supus.

Orice suflet îl ridică,
Care plânge obosit,
Și aprinde-n noaptea vieții,
Un luceafăr liniștit.

Nu te teme de-ntuneric,
Nici de drumul cel pustiu,
Căci cu tine-n orice clipă
Merge Domnul Cel ce-i viu.

Chiar prin valea suferinței,
Te va duce mâna Sa,
Vei vedea cum El durerea,
În lumin-o va schimba.

Când vei sta privind în urmă,
Anii care au trecut,
Vei vedea cum mâna sfântă,
Peste toate te-a purtat.

Vei vedea că-n orice clipă,
Domnul ți-a fost ajutor,
Chiar și-atunci când tu credeai,
Că ești singur în cuptor.

Și-n sfârșit de drum vei spune,
Plin de pace-n pieptul tău:
„Doamne, Tu mi-ai fost puterea,
Scutul m-ai fost doar Tu mereu.”

Când ți-e greu pe drumul vieții,
Și te simți aproape frânt,
Tu ridic-a ta privire,
Domnul nu te lasă-n vânt.
Amin