Adevărul e credința, dată ce-i de Dumnezeu,
Prin credință orice suflet, biruie pe drumul greu.

Adevărul e Cuvântul, ce-i prin Duhul Sfânt adus,
Inimile el pătrunde, adevărul... e Isus.

Adevărul e lumina, ce răsare peste zori,
El alungă orice teamă, când apar nori cu fiori.

Adevărul e cărarea, ce spre cer El ne-a deschis,
Prin credință omul află, drumul către Paradis.

Adevărul e ca stânca, ce rămâne neclintită,
Când furtuna lumii vine peste viața obosită.

Prin credință stăm în luptă, când necazuri vin mereu,
Căci puterea ne-o trimite, harul sfânt din Dumnezeu.

Când cărarea este neagră, pașii când pe ea-s mai grei,
Adevărul ne arată, că aici nu-s singuri ei.

El aprinde iar speranța, când durerea vine-n val,
Și ridică iar credința, peste norul cel fatal.

Adevărul nu se schimbă, chiar de lumea l-a uitat,
El rămâne peste veacuri, neclintit și nepătat.

Cine-și pune-n el nădejdea, nu va merge rătăcit,
Căci pe cale-l poartă harul, Domnului cel preaiubit.

Prin credință omul trece peste val și peste vânt,
Și găsește pacea sfântă-n adăpostul din Cuvânt.

Chiar de lacrimi cad în taină, și durerea vine greu,
Adevărul dă putere, este dar din Dumnezeu.

Când ispita se ridică, și vrăjmașul luptă tare,
Adevărul este scutul, celui fără apărare.

Nu cu arma omenească, se câștigă lupta grea,
Ci cu harul ce coboară, numai din iubirea Sa.

Când nădejdea pare stinsă, și lumina s-a ascuns,
Adevărul iar se-arată, ca un soare neapus.

El ne spune-n miez de noapte, că lumina va veni,
Și credința ține-un suflet, până zorii vor sosi.

Fericit e omul care, ține calea lui Isus,
Căci prin harul Lui ajunge, la odihna cea de sus.

Viața când se trece iute, ca un nor ce s-a topit,
Adevărul va conduce spre un cer neprihănit.

Este-o aripă credința, ce ridică orice dor,
Ea conduce-a boastră viață, spre limanul gol de dor.

Iar când trâmbița va spune, că sfârșitul a sosit,
Adevărul va rămâne, peste veacuri neclintit.

Cei ce-au mers doar prin credință, chiar prin lacrimi și prin foc,
Vor primi cununa vie, pregătită-n sfântul loc.

Adevărul e comoara, ce nu piere niciodat’,
Doar prin el trăiește omul, cu Hristos cel înviat.
Amin