1. Cetatea păcii ai fost numită,
De mii de ani exiști,
De sfinții vechi ai fost iubită,
Iar astăzi de noi ești.

2. David, în versuri, ți-a scris iubirea
Și te-a cântat mereu,
În tine, în locașul sfânt,
El înălța pe Dumnezeu.

R: Ierusalim, Ierusalim,
Prorocii tăi ce au venit
I-ai omorât, i-ai ucis cu pietre,
În tine nu i-ai primit.

3. Mergând la casa de închinare,
Picioarele Lui se opreau
În porțile tale, pe culmea muntelui,
Acolo unde urcau.

4. În liniștea adâncă, deplină,
Pacea Hermonului,
Se cobora de pe-al lui colină
Pe a Sionului.

R: Ierusalim, Ierusalim,
Isus a suferit în tine,
Pe-ale tale străzi purtat-a crucea,
Răbdând pentru noi chin.

5. Ioan din Patmos te vede-n ceruri,
Sclipind în străluciri,
Cu râul vieții ca și cristalul,
Ieșind din tronul divin.

6. Acolo nu va mai fi nici noapte,
Nici soare, nici lună,
Căci Dumnezeu va lumina-n toate,
Oricine I se închină.

R: Ierusalim, Ierusalim,
Orașul păcii, te privim,
Acum departe, însă vom ajunge
În Noul Ierusalim.