Când am intrat astăzi în adunare
M-am așezat sfios cât mai în spate,
Simțeam că aș avea haine murdare
Cu toate că erau sigur curate.

Și au urmat apoi cântări frumoase
Ce se înaripau spre albii nori
Iar prin ferestre străluceau pe Biblie raze
Ca o chemare pentru-un fiu risipitor.

Mai are Tatăl fii pierduți și azi prin lume
(Astfel prin cuvantare mi s-a spus),
Că El de toți mai poate să se-ndure
Dacă se-ntorc prin al Său Fiu, Isus!

Zi de botez e, zi de sărbătoare
Iar sub amvon apa botezului sclipește
Și-un grup de candidați în haine albe
Să intre-n ea acum se pregătește.

Aș vrea să mă așez și mai spate,
Căci sunt murdar, nevrednic, păcătos,
Însă, totuși, mai mult, pe de-altă parte
Aș vrea și eu să mă botez întru Hristos!

Deodată simt o flacără în mine:
Gata! De azi, cu lumea eu am terminat!
Creat am fost pentru tăriile divine
și nu pentru genunile din iad!

Mă simt răscumpărat! Vreau haine albe!
Să cânte cerul, c-am ajuns acas'!
Și-apoi, la masă, voi primi sfintele Taine
Ca pregătit să fiu de sfântul ceas!

Mare ești Tu, Părinte, cât de mare,
Că m-ai primit din nou în casa Ta,
O, îmi ajută ca și sus, la sărbătoare
Să fiu cu toți cei dragi din casa mea!