Noua Aşezare
Autor: Flavius Laurian Duverna
Album: Dor de veşnicii
Categorie: Zidire spirituala
Noua Aşezare

O, Doamne, fă-mă-n stare
Ca să-nţeleg dragostea Ta,
Ca să pricep cât e de mare
Când s-a dat răscumpărare
În Jertfa sfântă din Golgota!

Să înţeleg, că pentru mine
Tu cerul sfânt Ţi-ai părăsit,
Ca să mă ai, iar lângă Tine
În slăvi cereşti fără suspine
Prin veacuri fără de sfârşit!

Când cerurile şi pământul
Vor intra-n noua lor zidire,
Iubirea va sta în Cuvântul
Ce le-a unit în legământul
Ce-o lumina-n desăvârşire.

Când creaţiunea zguduită
De drama marei răsculări,
Prin jertfa crucii răstignită
Va fi deapururi reîntregită
În planul scumpei aşezări...

Atunci, - acel al vieţii elixir -
Îl voi gusta cum Tu ai vrut,
Turnat din preasfântul potir
Cel mai curat parfum de mir,
Al dragostei, de la-nceput!

S-aud în vorbele-Ţi divine
Voinţa Ta, cea Salvatoare,
Că ce-ai creat, Îţi aparţine
În dragostea dată din Tine,
În planul de răscumpărare!

Flavius Laurian Duverna
13 februarie 2009
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/32153/noua-asezare