E tristă faţa ta şi duhul ţi-e mâhnit,
Că-ngrijorarea te-a cuprins,
Ai cugetul pătat şi trupul obosit,
Şi dragostea dintâi s-a stins.

Tu pacea ţi-ai pierdut, ai scos din viața ta
Şi timpul cel mai preţios,
Tu nu mai ai un ceas spre a te desfăta
În părtăşie cu Hristos.

Isus te cheamă azi, nădejde vrea să-ţi dea,
Speranţă-n trupul apăsat,
De grijuri și nevoi, de îndoială grea,
De necredinţă și păcat.

Te-ntoarce astăzi dar, de pe-a lumii cărări,
Din traiul tău cel păcătos,
Aruncă-asupra Lui a tale-ngrijorări,
Trăindu-ţi viaţa cu Hristos.

Îngrijorarea ta asupra Lui o ia,
De toate de la El primim,
El ne dă bucurii, în inimi pacea Sa,
Dar noi uităm să-I mulţumim.

Nu te îngrijora de ziua ce-a veni,
De bine-ar fi sau de-ar fi rău,
Prin orice încercări de partea ta va fi
Atotputernic Dumnezeu!