O, omule trecător,
Ce faci cu viața ta?
Încotro se îndreaptă pașii tăi,
Ce vrei a aduna?

Banii, faimă, bogății,
Ce toate vor pieri,
Aur, argint și palate,
Ce nu te vor scăpa de la moarte.

Doar ce oferi sufletului tău va rămâne,
Căci ce bine îți faci dacă deții de toate?
Tu nu știi că poate la noapte
Sufletul ți se va cere pe bună dreptate.

Și atunci ce vei face?
Vei zice: „Doamne, mai lasă-mă o noapte
Să mai strâng avere jos”,
Sau te vei căi în pocăință?

Făcând ce scrie în Cuvânt,
Urmând pe Păstorul cel blând,
Îndreptând pașii tăi
Spre cerescul locaș.

Omule, ia bine aminte,
Nu averea te mântuie,
Ci pocăința cu credință
Trăită frumos aici jos.