Ascultă sfatul lui Dumnezeu!

                                         1 Timotei 2:8-14

            „Vreau dar ca bărbații să se roage în orice loc, și să ridice spre cer mâini curate, fără mânie și fără îndoieli.

            Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe,

            ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sânt evlavioase.

            Femeia să învețe în tăcere, cu toată supunerea.

          Femeii nu-i dau voie să învețe pe alții, nici să se ridice mai pe sus de bărbat, ci să stea în tăcere.

           Căci întâi a fost întocmit Adam, și apoi Eva.

        Și nu Adam a fost amăgit; ci femeia, fiind amăgită, s-a făcut vinovată de călcarea poruncii.”

            Nu este de mirare faptul că în orice direcție privim și în orice domeniu: social, politic, chiar și climatic, vom constata că toate lucrurile se mișcă într-o direcție rea.

         Au trecut șase mii de ani de la facerea omului, și până astăzi se nasc oameni pe pământ, alții mor și lumea este într-o schimbare continuă. Popoare și națiuni care existau în vechime, astăzi nici numele nu li se pomenește. Un lucru însă este cert: Dumnezeul care guvernează universul, rămâne statornic și nu Se schimbă. El este Același din veșnicie în veșnicie, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat.

           Scriptura ne spune că în El nu este nici măcar umbră de schimbare. Iacov 1:17: „orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, pogorându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.”

  Oamenii sunt schimbători și influențează toate lucrurile spre dezastru pentru că au devenit neascultători de sfatul lui Dumnezeu; și în mare parte se lasă amăgiți de către cel rău.

          Neamurile se frământă, împărățiile se clatină, lumea este într-o continuă decădere morală și transformare înspre rău. Oamenii sunt tot mai neliniștiți pentru că nu-și mai găsesc echilibrul; doar cei ce sunt ai Domnului rămân în picioare ca niște biruitori, pentru că se încred în Dumnezeul cel viu și adevărat.

           Încrederea în Domnul și puterea de a rămâne în picioare până la sfârșit le primești numai prin părtășia zilnică cu Dumnezeu, dar și cu frații.

            Domnul Dumnezeu ni se descoperă ca Unul care va păstra pacea, tăria și credința, în ziua cea rea, pentru oricine luptă lupta cea bună a credinței.

          În Cartea Apocalipsa 7:3 Dumnezeu din cer strigă: „Nu vătămați pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru.”

         Dumnezeu își va pune semnătura pe fruntea tuturor celor ce-L vor urma și nu va îngădui să se atingă vreun rău de ei. „Nu vă atingeți de unșii Mei.” Zice Domnul în Psalmul 105:15. Ei Îmi aparțin Mie, sunt fiii și fiicele Mele.

        În vremuri bune sau în zile grele, credinciosul trebuie să-și păstreze gândurile îndreptate spre Domnul în rugăciune cu încredere și nădejde, pentru că puterea de luptă și tăria de a rămâne în picioare nu vine din niște energii omenești, sau de la icoane făcătoare de minuni, ci vine din Dumnezeul cel viu cu condiția să rămânem lângă El zi de zi și să împlinim poruncile Sale.

    Tocmai de aceea Cuvântul sfânt ne cheamă: „Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care pentru bucuria (de a avea urmași), care-I era pusă înainte, a suferit crucea.”

    Cum crezi tu prieten drag, că vei sta în picioare înconjurat de atâtea ispite și ademeniri ale celui rău, într-o lume tot mai rea și tot mai compromisă din punct de vedere moral?

            Răspunsul este unul singur: urmându-L îndeaproape pe Isus Mântuitorul!

       Zece iscoade dintre cele douăsprezece trimise de către Moise să cerceteze țara făgăduinței, în loc să privească la făgăduințele Domnului și să se minuneze de „laptele” și „mierea” care, după Cuvântul Domnului curgea în țară, au privit la locuitorii țării care au devenit în ochii lor niște uriași, mâncători de oameni și au căzut. Ei nu au mai intrat în Țara Canaanului pentru că nu au ascultat sfatul Domnului Dumnezeu.

          Dacă în vremuri bune, când toate lucrurile îți dau o stare de bine, poți să cazi de pe Calea credinței atât de ușor, ce vei face când vor veni zilele întunecate?

            Ce vei face în ziua cea rea, când Soarele neprihănirii se va ascunde de fața ta, când după Cuvântul Domnului din Cartea Apocalipsa 6:14 „Cerul se va strânge ca o carte de piele, pe care o faci sul. Și toți munții și toate ostroavele s-au mutat din locurile lor.”

            Când groaza va pune stăpânire peste lume, numai cei mântuiți vor sta în picioare ca niște biruitori și vor privi toate lucrurile de la înălțimea cerului.

            Nu vrei să fii și tu, prietene printre ei?

            Nu vrei ca în ziua aceea, Domnul Dumnezeu să-ți spună: „Vino rob bun și credincios de intră în bucuria Tatălui?”

         Astăzi poate să fie ziua deciziei tale înțelepte, în care să-ți mărturisești păcatele înaintea Domnului și să-L primești în inima ta ca Mântuitor.

        Astăzi poți să fii însemnat cu sângele Mielului sfânt, ca să fii salvat „de ceasul încercării” și „de ziua cea mare a lui Dumnezeu”.

            Mâine s-ar putea să fie „ziua cea rea”, în care Domnul să ia în mâna Sa „Cartea urgiilor” să-i rupă pecețile și să-Și reverse mânia peste tot pământul.

            Apocalipsa 6:12 „Când a rupt Mielul pecetea a șasea, m-am uitat, și iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ. Soarele s-a făcut negru ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele, și stelele au căzut din cer pe pământ, cum cad smochinele verzi din pom, când este scuturat de un vânt puternic.”

            Întrebarea pe care ți-o adresează Cuvântul Sfânt astăzi este aceasta: „Cum vei sta în picioare?”

            Răspunsul este chiar în inima ta!

            Ce-I răspunzi astăzi, Domnului?

            Decizia îți aparține. Ascultă-I sfatul și răspunde invitației pe care ți-o face, chemându-te la El.

            Cuvântul Domnului te invită să alegi viața, ca să trăiești, și în ziua cea rea să poți sta în picioare ca un biruitor, să poți striga cu toată inima: Ce bine că m-am încrezut în Domnul, nu m-am lăsat intimidat și nici nu m-am lăsat răpus de încercări.