Să fim tari în credinţă în vremuri de-ncercare,
Când luntrea vieţii noastre de valuri e lovită,
Căci Isus este-aproape şi Mâna Lui cea tare
Nu-ngăduie nădejdea să ne fie zdrobită.

El porunceşte aspru şi mării-nfuriate
Şi marea se supune când Domnul îi vorbeşte...
El ne va da din ceruri puteri nemăsurate,
Când teama şi-ndoiala în inimă ne creşte.

El nu ne-ncredinţează în mână viitorul
Dar pas cu pas ne poartă ca pe-un copil de mână,
În vremuri de răscruce, ne e Îndrumătorul
Şi-n noaptea-ntunecată Hristos ne e lumină.

Îţi pune dar nădejdea în Cel Atotputernic,
Căci nu te lasă singur de treci prin vreo-ncercare...
El îți ascultă ruga chiar de nu eşti tu vrednic,
Dar cere cu credinţă şi-așteaptă cu răbdare...