Iertare, salvare în dreptul meu ai scris
Când sus pe cruce erai pironit
Chiar nimic Tu nu ai zis,
Chiar de erai rău chinuit.

Te-au prins ca pe un tâlhar
În grădina Ghetsimani,
Când Tu la Tatăl Te rugai
Și îndurare cereai.

Chiar din ucenicii Tăi Te-au vândut,
Căci Iuda după bani umbla,
Dar rău a regretat,
Căci a vândut un om nevinovat.

Dar Tu nimic nu ai zis,
Știai al lui Dumnezeu plan,
Ce lumea are să mântuie,
Căci mult El ne-a iubit.

Ai fost purtat de la Caiafa la Pilat,
Chiar și pe Baraba l-au eliberat,
Nu știau că ești nevinovat
Și sângele Tău îl cereau.

Mai târziu Te-au biciuit
Și cămașa Ta la sorți au jucat,
Căci ce rău Tu ai înfăptuit
Să mori ca un tâlhar?

Apoi cu crucea Te-au pus
Să mergi pe drum însorit,
Căzând jos sub lovituri,
Biciuit și batjocorit.

Când sus pe Golgota ai ajuns,
Te-au pironit pe ea,
În palme cuie Ți-au bătut
Și în picioare piroane.

Iar pe cap cunună de spini Ți-au pus,
Iar când setea Te-a doborât,
Ți-au dat cel mai amar venin,
Iar la sfârșit sulița în coastă Ți-au înfipt.

Dar Tu pentru ei iertare cereai,
Căci pe toți i-ai iubit,
Chiar și pe tâlharul ce era pironit
La dreapta Ta.