Cum lucrezi cu darul tău?
1 Corinteni 12:4-11
„Sunt felurite daruri, dar este același Duh;
sunt felurite slujbe, dar este același Domn;
sunt felurite lucrări, dar este același Dumnezeu, care lucrează totul în toți.
Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.
De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință, datorită aceluiași Duh;
altuia credința, prin același Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin același Duh;
altuia, puterea să facă minuni; altuia, proorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; și altuia, tălmăcirea limbilor.
Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voiește.”
De peste patru sute de ori în Scripturi, Domnul Dumnezeu spune fiecărui om care l-a primit pe Isus Cristos ca Domn al inimii și care crede în El: „Nu te teme, nu te înspăimânta…”
„Avrame nu te teme; Eu sunt scutul tău și răsplata ta cea foarte mare”, zice Domnul Dumnezeu în Geneza 15:1. Cuvintele acestea i le-a adresat Dumnezeu lui Avram în vechime și tot așa ne vorbește nouă astăzi, încurajându-ne să ne ridicăm în capul oaselor și să nu dăm înapoi, când trecem prin momente dificile în viață.
Cu cât vom sta mai aproape de Dumnezeu și vom medita la frumusețea și atotputernicia Lui, la dragostea Lui infinită pentru noi păcătoșii, cu atât mai mult Îi vom auzi glasul și ne vom umple de bucurie și de credință, vom prinde putere în „oase” și încredere deplină în făgăduințele Sale.
El Se arată în cele mai grele momente din viața noastră, ca să ne ajute, nu pentru că nu ar veghea în permanență, ci tocmai ca să ne ia pe brațe atunci când ni se „poticnește” piciorul și nu mai putem înainta.
Epistola aceasta, scrisă de către apostolul Pavel, tratează darurile spirituale, unitatea credincioșilor într-un singur Trup al lui Cristos, și explică faptul că, deși există o mare varietate de daruri, toate au aceeași sursă și sunt date de același Duh Sfânt.
Versetul 11: „Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voiește.”
Apostolul Pavel enumeră mai multe daruri spirituale date de același Duh, ca să fie folosite spre binele fiecărui mădular în parte, pentru ca tot trupul să fie sănătos: dar de înțelepciune, de cunoaștere a Adevărului, dar al credinței, al vindecărilor, al minunilor, darul profeției, dar de vorbire în alte limbi și tălmăcirea acestora…
Aceste daruri sunt date credincioșilor pentru binele comun, nu pentru ca cineva să și le însușească și să se mândrească cu ele, ci fiecărui mădular îi este dat darul cu care să lucreze, sau slujba duhovnicească, astfel ca nici un mădular să nu fie inutil în Trupul Domnului Isus.
Dacă cineva se consideră mai privilegiat decât alţii în lucrarea la care a fost chemat, sau mai important pentru că a primit un dar mai bun, va cădea foarte curând în păcatul mândriei, care îl va duce la pierzare.
Fiecare trebuie cunoască bine ceea ce i s-a încredințat și să lucreze după darul care i-a fost dat, însă este foarte important să se știe faptul că nici un credincios nu poate lucra cu darul fără să fie însoțit de către Cel ce i l-a dat, adică de Duhul Sfânt.
Imaginea pe care apostolul o descrie este cea a trupului omenesc, unde fiecare mădular are un rol diferit, dar toate sunt necesare.
Fără mâini sau fără picioare, fără ochi, fără urechi sau gură și așa mai departe, omul nu mai este „om”. Nimeni nu poate să spună că nu are nevoie de vreunul din mădulare, sau de organele interne, pentru că fără unul din ele, organismul nu poate funcționa. Și apoi, tot apostolul scrie că între mădulare nu trebuie să fie dezbinare, ci dimpotrivă trebuie să fie unitate în dragoste.
Darurile spirituale sunt abilităţi supranaturale și sunt oferite de către Duhul Sfânt în mod particular fiecăruia, însă nu a împărțit daruri spre folos personal, ci ni le-a dat fiecăruia ca să contribuim la răspândirea Evangheliei mântuirii printre neamuri.
Din moment ce Dumnezeu Duhul Sfânt împarte darurile după cum voieşte, înseamnă că tot El însoțește în lucrare mădularele, pentru că despărțiți de El nu putem face nimic.
Din felul în care Pavel explică darurile în acest pasaj, înţelegem că în Corint existau neînțelegeri în privința lucrării fiecăruia și în felul acesta se producea un fel de „dezbinare” în Biserică. Tocmai de aceea, spune el în versetul 25: „…să nu fie nici o dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.”
Tot așa trebuie să fie și credincioșii: uniți ca mădulare în Trupul Domnului Isus Cristos, fiecare parte fiind importantă și nici una de disprețuit. Nimeni nu poate spune despre fratele său: nu am nevoie de tine, pentru că darul pe care l-ai primit de la Domul este spre vindecarea spirituală a fratelui tău și spre folosul întregului trup.
Apostolul Pavel, vrea să ne spună că Domnul Isus „angajează” diferiţi lucrători în Biserica Sa, dându-le diferite slujbe și diferite daruri pentru a lucra împreună la zidirea Trupului Său, care trebuie să fie bine „legat” și bine „închegat” la venirea Sa.
Efeseni 4:6: „Din El tot trupul, bine închegat și strâns legat, prin ceea ce dă fiecare încheietură, își primește creșterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei, și se zidește în dragoste.”
De aceea, Domnul Dumnezeu când împarte darurile spirituale, nu cheamă lucrătorii la o competiție, ci îi cheamă în dragoste la conlucrare, la colaborare în lucrarea de zidire a Bisericii Sale.
Cert este faptul că fiecare credincios are importanța lui în Biserică și nici unul nu este de disprețuit, sau de „lepădat”. Domnul Dumnezeu a plătit același preț de răscumpărare pentru fiecare și a pus o valoare deosebită în fiecare mădular.
Însă fiecare trebuie să-și cunoască darul spiritual pe care l-a primit să lucreze cu el în Biserică, pentru că lucrul acesta influențează felul în care te vezi pe tine însuți ca mădular util în Trupul Domnului Isus.
Tocmai în aceasta stă unitatea Bisericii, anume în faptul că toţi credincioșii, mici sau mari sunt chemați să lucreze la zidirea Trupului lui Cristos, însoțiți de Duhul Sfânt.