Pilda semănătorului și învățăturile ei (Matei 13:1-17)
Matei 13:1. În aceeaşi zi, Isus a ieşit din casă şi şedea lângă mare. 2. O mulţime de noroade s-au strâns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într-o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm. 3. El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde şi le-a zis: "Iată, semănătorul a ieşit să semene. 4. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum, şi au venit păsările şi au mâncat-o. 5. O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc. 6. Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat. 7. O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au înecat-o. 8. O altă parte a căzut în pământ bun şi a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul, şaizeci, şi altul, treizeci. 9. Cine are urechi de auzit să audă." 10. Ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: "De ce le vorbeşti în pilde?" 11. Isus le-a răspuns: "Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12. Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are. 13. De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. 14. Şi cu privire la ei se împlineşte prorocia lui Isaia, care zice: "Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. 15. Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec." 16. Dar ferice de ochii voştri că văd; şi de urechile voastre că aud! 17. Adevărat vă spun că mulţi proroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi, şi nu le-au auzit.

Pilda este ”Învățătură în formă alegorică, povestire cu tâlc” (Dex), adică ”conținînd un sens ascuns, o aluzie ascunsă” (Dex)

1. Mesajul Pildei semănătorului este insistent (Luca 8:8) și destinat celor care aud și ascultă
Luca 8:8 O altă parte a căzut pe pământ bun şi a crescut şi a făcut rod însutit După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit să audă.”
- Cei care nu aud sau aud și n-ascultă se datorează împietririi inimii lor față de Cuvântul lui Dumnezeu și nu unei predestinări
Matei 13:10. Ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: "De ce le vorbeşti în pilde?" 11. Isus le-a răspuns: "Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12. Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are. 13. De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. 14. Şi cu privire la ei se împlineşte prorocia lui Isaia, care zice: "Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. 15. Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec."
Evrei 3:12. Luaţi seama, dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel Viu 13. Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului. 14. Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită de la început,
Împietrirea inimii este fenomenul care se manifestă în prezența păcatului și prin care omul devine imun la Cuvântul lui Dumnezeu.
Faraon: Dumnezeu a trimis pe Moise să-i vorbească și după fiecare urgie care a venit peste Egipt, Faraon s-a împietrit și mai tare.

La un moment dat Cuvântul spune: „Exod 9:12. Domnul a împietrit inima lui faraon, şi faraon n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul lui Moise.”

Dumnezeu nu împietrește inimile oamenilor în sensul că vrea să ne facă rău ca să ajungem în Iad. Dumnezeu are libertatea însă să spună: „Destul! Omului acestuia i-am vorbit destul, m-am prezentat la inima lui destul și i-am tot vorbit, acum mă voi depărta de el și-l voi lăsă în voia minții lui blestemate!”
Împăratul Saul: Deși este ales de Dumnezeu ca Împărat, Saul odată ce lasă păcatul în viața lui, se împietrește până la moarte: Prima dată își asumă slujba de preot nesocotind voia și porunca lui Dumnezeu. Deși ar fi fost bine să se pocăiască și să-și corecteze viața, el se împietrește și mai mult. A doua greșeală, Dumnezeu îi dă niște porunci cu privire la luptă, însă el nesocotește pe Dumnezeu și în al treilea rând, consultă o vrăjitoare pentru a lua legătura cu Samuel care murise, știind că era interzis cu desăvârșire acest lucru de către Dumnezeu. Trei posibilități, în care Dumnezeu i-a dat șansa să se pocăiască și să se întoarcă. Respingerea i-a adus pieirea!
- Cei care reprezintă sămânță care produce rod în pământ bun, trebuie să poată auzi, să înțeleagă, să accepte și să păstreze Cuvântul Lui Dumnezeu
Luca 8:15. Sămânţa care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată şi fac rod în răbdare.
2. Sămânța căzută lângă drum, sunt cei ce aud Cuvântul dar vine diavolul și le fură Cuvântul
Matei 13:4. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum, şi au venit păsările şi au mâncat-o.
Matei 13:19. Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie, şi nu-l înţelege, vine cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Acesta este sămânţa căzută lângă drum.
- Sămânța a fost călcată în picioare și au mâncat-o păsările cerului
Luca 8:5."Semănătorul a ieşit să-şi semene sămânţa. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare şi au mâncat-o păsările cerului.
Deci diavolul a acționat asupra seminței călcând în picioare Cuvântul și pe cei ce mărturisesc Cuvântul
Luca 8:15. Sămânţa care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată şi fac rod în răbdare. 16. Nimeni, după ce a aprins o lumină, n-o acoperă cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina. 17. Fiindcă nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tăinuit, care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină. 18. Luaţi seama, dar, la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce n-are, i se va lua şi ce i se pare că are."
- Solul în care ajunge sămânța este inima omului care nu este propice vieții seminței
Nu este propice din cauza păcatului care l-a împietrit și a amăgirii satanei, a necredinței
2 Tesaloniceni 2:9 Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase 10 şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. 11 Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, 12 pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.
Romani 1:20. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi; 21. fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. 22. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; 23. şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare. 24. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; 25. căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin.
2. Sămânța căzută în locuri stâncoase sunt cei care aud Cuvântul îl primesc cu bucurie, n-au rădăcină, cred până la o vreme, când vine ispita cad
Matei 13:20. Sămânţa căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie; 21. dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
- Stâncile au pe ele puțin pământ care le acoperă, acolo rădăcina n-are putere să crească să se dezvolte, așa că sămânța moare
Inima împărțită, nepredată complet Domnului reprezintă inima care dorește să slujească la doi stăpâni
Iacov 4:4. Suflete preacurvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu. 5. Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi ne vrea cu gelozie pentru Sine. 6. Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: "Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi." 7. Supuneţi-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi. 8. Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor; curăţaţi-vă inima, oameni cu inima împărţită! 9. Simţiţi-vă ticăloşia; tânguiţi-vă şi plângeţi! Râsul vostru să se prefacă în tânguire, şi bucuria voastră în întristare: 10. smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.
3. Semința căzută între spini sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul își văd de drum, și-l lasă să fie înăbușit de grijile, bogățiile și plăcerile vieții acesteia și n-aduc roadă
Matei 13:7. O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au înecat-o.
Luca 8:14. Sămânţa care a căzut între spini închipuieşte pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îşi văd de drum şi-l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia şi n-aduc rod care să ajungă la coacere.
- Inima unor asemenea oameni lasă spinii să înăbușe Cuvântul, prioritățile vieții lor cu privire la trăirea pe acest pământ sunt prioritare Împărăției sau Autorității Cuvântului
Luca 21:34. Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. 35. Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi cei ce locuiesc pe toată faţa pământului.
4. Sămânța căzută într-un pământ bun sunt cei care aud Cuvântul, Îl înțeleg, Îl țin într-o inimă bună, curată și fac rod în răbdare, un grăunte dă 30, altul 60, altul 100
Matei 13:23. Iar sămânţa căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci."
Luca 8:15. Sămânţa care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată şi fac rod în răbdare. 16. Nimeni, după ce a aprins o lumină, n-o acoperă cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina. 17. Fiindcă nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tăinuit, care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină. 18. Luaţi seama, dar, la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce n-are, i se va lua şi ce i se pare că are."
- Inima unor asemenea oameni este predată Domnului, acolo Dumnezeu este Autoritate prin Duhul Sfânt, este creștere spirituală și roadă din belșug

Pilda de astăzi este o chemare a Domnului insistentă la ascultare de Cuvânt, la o predare totală în Mâna Lui, să lăsăm pe Domnul ca Autoritate în inima noastră prin Cuvântul Lui și Duhul Sfânt, astfel să vedem creștere spirituală în viața noastră Roada Duhului și slujire, evitând categoric necredința, trăirea în păcat, inima împărțită, nepredarea totală înaintea Domnului, să ne verificăm prioritățile vieții pe acest pământ, ca să nu ajungem să ne împietrim înaintea Domnului și să n-ajungem să ne ducem mântuirea până la capăt, așa cum ne cere Cuvântul lui Dumnezeu.
Simion Ioanăș