Tu treci prin lume alergând în goană
Fără să ştii divina ta chemare...
Când va-nţelege fiinţa ta sărmană
Căci tu nu eşti aici la întâmplare?

Tu eşti chemat să fii în lume punte
Prin care oamenii s-ajungă la Hristos,
Statornic şi în cele mai mărunte,
Tu să fii treaz, smerit şi credincios.

Ai fost din lume scos şi pus pe-o stâncă,
Un far ce luminează-n depărtare,
Un îndreptar pentru acei ce încă
Prin lume rătăcesc înspre pierzare.

Nu ţine-ascunsă flacăra luminii
În întunericul din veacul de pe urmă...
Ridic-o tot mai sus pentru străinii
Ce s-au îndepărtat de sfânta turmă.

Aceasta e chemarea minunată
Ce ţi s-a-ncredinţat prin har şi ţie!
Ai grijă să nu dai-napoi vreodată,
Fii credincios, slujind cu bucurie.

Tu ești chemat să chemi la libertate
Pe-acei ce-au fost legaţi cândva de ură,
Privindu-i pe vrăjmaşi cu bunătate
Să împlineşti cereasca-nvăţătură.

Tu eşti chemat în lumea răzvrătită
Să spui despre măreaţa îndurare,
Despre speranţa veşnic neclintită
În Dumnezeul nostru Sfânt şi Mare.