Mult rău şi multă stricăciune
Am semănat în urmă câteodată...
Căci n-am vegheat destul în rugăciune
Și n-am cerut Cereasca Înţelepciune,
Să mă pot Voii Tale blând supune
Şi să-mi păstrez un cuget fără pată.

De-aceea azi, Te rog să-Ţi faci lucrarea
Prin Duhul Tău cel Sfânt deplin în mine,
Arată-Ți încă-odată îndurarea,
Adu în mine Doamne transformarea,
Căci nu mai vreau să părăsesc cărarea
Ce mă apropie mereu, mai mult de Tine.

Eliberează-mi Doamne pe deplin viaţa
De-nvăţătura falsă şi străină...
Să piară-n depărtări cum piere ceața,
Când în răcoarea zilei dimineaţa
Un soare minunat şi-arată faţa,
Lăsând în jur căldură şi lumină.

Sădeşte-n mine Taina minunată
Ce-ai dat-o Tu „botezului în apă”
Şi tot trecutul meu de altădată
Și firea mea cea rea şi ne-nfrânată,
Să fie răstignită şi-ngropată
Pentru vecii-n cea mai adâncă groapă.

O, Doamne bun, aceasta mi-e dorinţa
Din sufletu-mi setos după sfințire:
Ajută-mi să privesc la biruinţa
Ce o aduce-n viaţă pocăinţa
Şi să rămân statornic în credinţa
Lăsată sfinţilor, pânʼ la a Ta venire.