Mă lupt cu mine însumi şi firea-mi răzvrătită,
Vreau să-i înving dorinţa şi patima-i cumplită,
Să nu privesc la oameni cu gând de răutate
Ci cu îngăduinţă şi multă bunătate.

Căci le-am făcut la oameni doar ceea ce le-ar place
Crezând că ei putea-vor să-mi dea dorita pace...
Mi-am aplecat urechea la tot ce-n jur se spune
Şi am primit în suflet dureri şi-amărăciune.

M-am depărtat de drumul curat şi drept Părinte,
Şi am urmat a lumii stricate-nvăţăminte,
M-am încrezut în oameni şi-n vorbele deşarte
Şi am cules blestemul, cum spune Sfânta Carte...

Mă-ntorc azi cu ruşine spre marea Ta iubire,
Te rog, iartă-mi purtarea din vremi de rătăcire...
Nu mai privesc în urmă căci mă cuprinde teama
Ştiind că pentru toate voi da odată seama.

Primeşte-mă, ai milă în marea Ta-ndurare
Căci eu de azi Isuse aleg a Ta cărare;
Voi merge înainte pe calea Ta curată
Și nu mă voi încrede decât în Tine, Tată.