Când ți-a fost cel mai greu ți-am fost alături
Și nicio clipă nu te-am părăsit
Ți-am fost un scut prin valuri mari și vânturi
Și te-am iubit, nu te-am disprețuit

Când sufereai nu mi-am întors privirea
Și-am împărțit durerea amândoi
Și ți-am îndepărtat nenorocirea
Și greul când erai în mari nevoi

Ți-am fost aproape când treceai prin boale
Și când păreai de deznădejde-nvins...
Și-atunci când frica îți dădea târcoale,
Și-atunci când disperarea te-a cuprins

Nu te-am lăsat nici când bătea furtuna
Nici când strigai în noapte... ajutor!
Te-am auzit, și blând ți-am întins mâna
Crezând că-mi vei fi recunoscător

Și câte n-am făcut Eu pentru tine
Ție, ce ești numai un pumn de lut
Ce mai aștepți tu oare de la Mine
Ce bine să-ți mai fac ai mai fi vrut?

Eu n-așteptam nici jertfe și nici daruri
Și nici ofrande și nici bogății
Ci așteptam după atâtea Haruri
Să-mi mulțumești măcar, în zori de zi

Căci fără brațul Meu și-a mea putere
Erai de mult uitat și nimicit
Și fără Mine Domnul, totul piere
Și are un sfârșit nefericit