Intr-o seara intunecata,
Ratacind pe drum, hoinara,
Printre usa intredeschisa
Ai auzit o cantare frumoasa.

Primii pasi i-ai facut cu frica,
Dar, intrand in vechea casa,
Te-ai asezat timida pe banca
Si harul te-a cuprins incet.

Taina inimii ti-e aratata,
Tu, surioara nemangaiata,
Tu cantai cu inima curata
Din harfa ta frumos colorata,

Acum ai inima stransa
De jale si singuratate.
Dar asculta tu, surioara,
Nu mai fi tu asa trista.

Pleaca-ti capul, fa o ruga,
Nu te complace in ruina.
Vino la Isus degraba,
Iti da pace si speranta.

Nu te pierde in valurile noptii,
Imbraca astazi o haina alba.
Pe inima tu ai o rana deschisa,
Tu, surioara nemangaiata,

Iti vorbeste Domnul iarasi;
"Acum ma ating de a ta rana,
Fa tu cativa pasi in fata,
Floare scumpa, floare rara.

Nu te mai baricada iarasi,
Lasa lumea sa vorbeasca,
Eu acum te tin in mana Mea,
Nu mai primesti nici o palma.

Eu schimb inimile deodata,
Am intrat in a ta casa,
Ma ating de a ta mama,
Ii incalzesc inima rece.

Te va primi cu multa iubire,
Ea nu mai actioneaza in fire,
Cand Duhul peste ea coboara,
In tine, vede o comoara rara.

Tu, surioara nemangaiata,
Iti vorbesc acum ca un Tata,
Ramai de acum in a Mea casa,
Nu mai plange tu pe strada."

23:30 14.01. 20026 Londra