Să luăm noi bine seama,
La Creatorul cum ne vorbește.
Ca să ne ferim de păcat și deșertăciune,
Să primim Cuvântul care ne Unește.

Toți din lume vor bani și averi,
Dar un Creștin adevărat numai Credință.
Noi să fim niște urmași Plini de Har,
Trăind numai în Umilință.

Trece viața pe lângă noi,
Fără să băgăm de seamă.
Fiindcă trăim numai în nepăsare,
Și nu avem de Dumnezeu teamă.

Viața aceasta e frumoasă,
Doar Trăind prin Hristos.
Ea nu trebuie risipită niciodată,
Ci lui Dumnezeu să fie ea Predată.

Dragoste nu mai există între noi
Ci doar batjocuri în fel și fel.
Numai dăm ajutor ca pe vremuri bune,
Noi numai ascultăm ce Dumnezeu ne spune.

În Păcat stăm, în noroi murdar,
Departe de Divinul Domnul Ceresc.
Suntem niște pietre care tot lovesc,
Care în Credință nu mai cresc!

Să luăm seama să ne Pocăim,
Mereu să ne iubim.
Ca să primim îndurare,
Prin Harul cel mare.

Credința în noi să crească,
Pe Domnul să-l slujească.
Har din Har ca să primim,
Să putem mereu să ne răstignim.