Prieten bun
Autor: Florina Emilia Pîncotan
Album: Stropi de rouă
Categorie: Diverse
E Cineva cu mine, in nopți pustii ce dor,
Când nu mai am speranță și cred că am să mor.
Vuiesc furtuni la geamuri și ceru-i de catran,
Cărarea mea se curmă și totul pare-n van.

Mă frâng ca firul ierbii sub coasa rece, grea,
Aștept să vină iarna cu geruri și cu nea.
Dar, TU m-auzi, Isuse, și te apleci cu drag,
Mă chemi din neguri sumbre și-mi poposești în prag.

Când sunt căzută -n tină, m-ajuți să mă ridic,
Îmi dai să beau din cupa, cu mir, pic după pic.
Îmi speli veșmântul care s-a murdărit și-i rupt,
Din pâinea vieții Tale, îmi dai să mă înfrupt.

Eu vreau sa merg cu Tine, pășind in urma alăturea,
Sub clar de lună nouă sau când e noapte grea.
Să îmi vorbești de Ceruri, de dragostea dintâi,
Din Cartea Sfântă -a vieții și cea de căpătâi.

Eu nu cunosc alt prieten mai bun și credincios,
Decât pe Tatăl nostru, Domnul Isus Cristos.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/317396/prieten-bun