Și vremile ne-ntreabă discret,
Privind cum alergi mereu, mereu,
Omule, spune, ce-ai mai de preț?
Parc-ai uitat de-al tău Dumnezeu!
Cu Dragoste, după al Său chip
El te-a creat și-n Eden te-a pus
Cu o poruncă de împlinit!
Dacă ascultai era de-ajuns!
Uniți suntem de pământ și cer
Prin Fiul Isus ce ne-a salvat!
Prin venirea Sa avem un țel,
Și mântuirea ce-n dar ne-a dat!
Ca perle vii bătute-n palmă,
El ne ține-n mâna Sa strâns,
Azi ne cheamă și ne îndeamnă,
Calea să o ținem după Cuvânt!
Va veni o zi și-i aproape,
Domnul ne va lua Acasă,
În triumfal zbor spre Cetate,
La nunta Mielului, mireasă!

Amin