Când solii cerului te cheamă
Să te împaci cu Dumnezeu
Și când Satana te îndeamnă
Salvarea ta să o amâni mereu,

O, spune-mi mie, cugeți oare,
Te zbați sau te frămânți mereu?
Sau stai nepăsător și-ți pare
Căci viața n-are un hotar?

Când har se împarte peste inimi,
Când suflete se duc la cer,
Și câți atâția mii de oameni
Sunt mântuiți și-n veci nu pier.

O, suflete, n-ai vrea vreodată
Cu El să fii în veșnicii,
Când vocea Lui te cheamă încă,
O, spune-mi azi de ce nu vii?

Ascultă azi cât încă poate,
Ușa deschisă e spre veșnicii,
O, spune-mi azi, când vocea Lui
Te cheamă, de ce nu vii?

Căci cine știe, mâine poate
Se închide ușa pe vecii,
Și vai, atunci îți vei plânge de milă
De-atâta chin ce vei gusta.
Ai vrea să mori, dar moarte nu e,
Ci pe veci vei fi așa.

Predă-te azi pentru vecie,
Desparte-te de-al lumii gând,
Te spală-n sângele ce curge
Din rana Celui veșnic sfânt.