Slava Domnului (8)
Autor: Maria Nechita
Album: Ploaia târzie.
Categorie: Diverse

                                                           Slava Domnului (8)    

   Ioan 17:5. „Și acum, Tată, proslăvește-Mă la Tine Însuți cu slava pe care o aveam la Tine înainte de a fi lumea!” 

   ------Înțelegem noi acest adevăr? Atunci Isus era pe pământ în trup de carne și a înviat din morți tot cu un trup de carne, tocmai ca și trupurile noastre să fie aduse la viața fizică biruitoare, prin învierea Lui. Cel ce a înviat pe Isus din morți, va învia în acest fel și trupurile noastre muritoare. Deci -trupurile de pământ- vor primi prin rănile Lui, sănătatea și viața din belșug. Acum Isus nu mai cere Tatălui să-L învieze ci, să-L proslăvească la El, cu Slava care o avea la El, mai înainte de facerea lumii. Care era Slava ce o avea atunci? Da, El era Slava Domnului, era Fiul Lui, era Dumnezeu din Dumnezeu adevărat, era Isus Domnul, dar diferența o făcea -trupul de carne-. Dumnezeu este Duh, dar Isus a îmbrăcat haina noastră de lut, ca să poată face răscumpărarea păcatelor și blestemelor adamice. Proslăvirea a fost în duh, căci El era Duh. Și la fel Slava Domnului se manifestă și în noi la nivelul duhului. Suntem ființe duhovnicești. Avem un -suflet- și locuim într-un -trup de carne- pe pământ, însă identitatea noastră este cerească. Suntem cetățeni ai cerului. Nu este aceasta glorioasa Slavă a Domnului Isus Hristos? Ioan 17:21-22. „Mă rog ca toți să fie una, cum Tu, Tată, ești în Mine, și Eu – în Tine, ca și ei să fie una în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. 22. Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum și Noi suntem una –. Amin! -

   -----Poți să fii „una” cu El și „una” unii cu alții fără Slava lui Isus Hristos? Nu poți, doar El este Slava noastră. Și o și mai măreață Slavă. . Isus zice, „Eu le-am dat Slava, pe care Mi-ai dat-o Tu”. Când ne-a dat Isus Slava Lui, că zicea asta înainte de moartea și învierea Lui. Lucrarea Crucii și salvarea noastră era făcută înainte de veșnicii. Noi unde eram? Nicăieri, doar El ne vedea atunci în Hristos acum la sfârșitul veacurilor și ne cunoștea zvâgnirile minții și isprăvile care El va trebui să le pătească cu Sângele lui Sfânt. Slava era peste fiecare născut în El, prin Duhul lui. Și asta-i Slava Domnului, Isus Hristos, care strălucește în noi prin Duhul Lui, manifestat în cei născuți din El, prin Roada Duhului, care izvorăște din Hristos și o conduce Duhul Împărăției vii, care lucrează împreună cu fiecare fiu de Dumnezeu, pentru ca Împărăția Lui vie pe pământ să se extindă și mulți fii să vină la Slava Domnului.

   Belșugul Slavei Domnului, versetul 23. „Eu în ei, și Tu în Mine –, pentru ca ei să fie în chip desăvârșit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis și că i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine.” Amin! (va urma)

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/devotionale/316136/slava-domnului-8