GÂNDURI LA SFÂRȘITUL VERII
Este sfârșit de vară pe pământ,
Eu am un gând, pot spune, mă frământ,
Liniștea toamnei în aerul de august chiar se simte,
Căldura soarelui o strâng în piept, răceala se resimte,
Încep dureri de oase, am mai îmbătrânit,
Încă un an a mai trecut, în trup eu chiar îl simt.

Ce este viața, doar o frunză călătoare, efemeră, a zburat,
Este ca fumul risipită, nu rămâne mai nimic, s-a evaporat,
Exact cum anotimpul pleacă pe furiș,
Așa ne apropiem cu toții de al cerului crunt treieriș,
Este sfârșit de vară, e timp de cercetare,
E timpul pocăinței, sfârșitul va veni, este în zare.
Emilia Dinescu