Crăciunul: ospeție? !
Alexandrina Tulics album Destine

rererinte- meditatie

E forfotă în lumea celor care sunt creștini,
sărbătoresc, se intilnesc,
maninca bine, toți, pe săturate,
trei zile se invită, merg în ospeție,
cu Vestea Bună,
și-acum, ca în pruncie
cintind cu mare bucurie!
e forfotă și voie bună, generală:
se- aud colinzi
emoțiile-s mari: îmbrățișări și mese copioase,
se povestesc din anii cei trecuți,
atitea amintiri de ris
sau din cele ce- nfioara
dar repede- au uitat
de ce-au venit:
Isus Christos; Pruncul sărbătorit,
nu este-aici prezent
în hărmălaia generală:
Pe El: cu toții l-au uitat afară!
nici cintecel, nici colăcel,
nici creangă verde de la subtioara…
El stă în frig făr-ospeție,
la masă atita de bogata,
de cei ce-o inconjoara,
El a rămas afară!
aici va fi pin‘ va veni,
Crăciunul-a cita oară? !