Într-o noapte calmă cu stele argintii,
Pe un câmp tăcut ardeau niște făclii;
La jocul de lumină călduros și blând
Stăteam cu ai mei tovarăși de strajă, după rând.

Stăteam pe câmp de veghe cu făclii în mână ―
Păstori din Betleem păzind a noastră stână.
Doar niște păstori... "Lumea cât ne prețuiește?"
Gândul orișicui... "dar știu că Domnul ne iubește."

Și astfel stând de veghe precum niște soldați
(Ne cunoșteam de o vreme, eram ca niște frați!)
Unul din tovarăși, entuziasmat de fel,
Începu a ne vorbi, pe un ton vesel:

―Fraților, mă tot gândesc și mult aștept să vină
Mesia pe pământ, din patria divină;
Nu știm ziua și nici ceasul, numai gândul că-o să vie
Mă face-n al meu suflet să tresalt de bucurie!

―De-ar veni cât mai curând să ne fie Salvator,
Să ne scape de romani și de orice asupritor;
Să fie iarăși liber poporul Israel!
(Spuse un alt tovarăș, mai pesimist de fel.)

―Da, și eu abia aștept să avem un Împărat
Ce să-aducă pace-n inimi, în orice suflet tulburat
Și să-aducă a Lui lumină în orice sat și orășel.
(Spusem chiar eu fiind pacifist de fel.)

Și astfel toți pe rând spuseră deschis
Cum așteptau nerăbdători pe Isus din paradis;... Între timp... alte subiecte... despre viață, despre vreme...
Timpuri vechi, familie... unii chiar despre probleme...

Dar sigur, nicio clipă nu lăsăm noi garda jos;
Continuam veghind atenți, fiecare conștiincios,
La jocul de lumină a blândelor făclii,
Sub negrul cer al nopții cu stele argintii.

Deodată... ceva straniu se întâmplă pe cer ―
O puternică lumină străluci în eter!
Să fi fost oare sfârșitul lumii în care noi trăim?
Sau oare o minune dela Domnul ce-L iubim?

Dar iată, mai departe o scenă ca de vis,
Părea că s-a deschis o poartă către paradis!
Îngeri luminoși începură-a se-arăta
Și chiar pentru noi începură-a cuvânta:

"Dragi păstori, fiți fără teamă, noi venim să vă vestim
Că Isus ce-L așteptați s-a născut în Viflaim;
Un copil în iesle, în scutec înfășat,
Într-un staul de oițe în al vostru pașnic sat."

După-aceea mai mulți îngeri începură-a se-arăta
Și-ncepură toți în cor plini de voie a cânta.
O oaste ca de prinți din patria cerească
A căror cânt umplea fața pământească.

După un timp își terminară cântarea îngerească
Și se-nălțară înapoi spre patria cerească.
Era din nou tăcere acolo pe câmpii,
Sub negrul cer al nopții cu stele argintii.

―Fraților, mai stați pe gânduri? Hai în grabă să vedem
Pe al nost' Mântuitor născut în Betleem!
(Spuse al nost' tovarăș cel entuziasmat)
Și atunci în grabă am pornit spre sat.

"Iată sfântul Prunc, iată-L pe Isus!"
Un copil în iesle așa cum ni s-a spus.
Să descriu și bucuria din duhul tuturor
Știind că Israel are acum izbăvitor?

Și astfel după aceea eram din nou la stână
Să stăm acol' de veghe ținând făclii în mână.
Eram convinși că astă noapte ce-am trăit în Efrata
Va rămâne în amintiri ca "O Noapte cum Nici Alta".