ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus eu strig neobosit,
În timpul rugăciunii pe care l-am primit,
Începem săptămâna cu lanț de rugăciune,
Venim uniți ca unul, avem multe a spune.

Când nu găsim cuvinte, stăm în genunchi și plângem,
Cuvintele tăcute prin lacrimi le aducem,
Sfințește rugăciunea pe care o rostim,
Și împlinește, Tată, dar nu tot ce dorim.

Doar voia Ta să fie în dreptul tuturor,
Să înțelegem, Doamne, că suntem un popor,
Tu ne-ai ales pe noi, noi doar să ascultăm,
În rugăciunea noastră nicicând să nu cedăm.

În camera de sus suntem uniți ca frați,
În ceruri vrem să mergem, să fim toți adunați,
Curând ne vom vedea, Hristos este la ușă,
Ce este rău să piară, să devină cenușă.

Ia-l pe Hristos de mână, căci mâna Lui ne ține,
Dă-mi voie să mă țin de mână chiar cu tine,
Să ne ținem de mână, cu ruga ne legăm,
E timpul rugăciunii, în Hrist' ne ancorăm.
Emilia Dinescu