Mulțumire în furtună,
Să-i aduci lui Dumnezeu
Doar El poate s-o oprească,
Pentru El nu este greu.

Inima mulțumitoare,
E plăcută-n fața Sa,
Clocotită-n scăldătoarea,
Dragostei să fie ea.

În neprihănirea sfântă,
Pasul să îl ai mereu,
Să te recunoască-ndată,
La un capăt Dumnezeu.

Să îți vadă doar silința,
De-al sluji neâncetat,
Cu o inimă curată,
Și un cuget doar curat.

Cu privirea neclintită,
Cerul să-l privești mereu,
Ca să poți în orice vreme,
Să îl vezi pe Dumnezeu.

El e soarele, e luna,
Este răsărit și-apus,
El e viața, adevărul,
El e Regele Isus.

Plin de dragoste și milă,
Să ai viața pe pământ,
Să ai urma doar curată,
Cum lăsa odat-un sfânt.

Haina bunătății sfinte,
S-o îmbraci aici mereu,
Cum și-n dreptul tău odată,
A-mbrăcat-o Dumnezeu.

Fii smerit cum este ploaia,
Care udă ce e viu,
Ca izvorul care lasă,
Viață-n mijloc de pustiu.

Ca și crinul ce-nflorește,
Să rămâi mereu curat,
Demn de Țara de lumină,
Locul sfânt și-adevărat.

Fii cum cere doar Cuvântul,
Fii mereu neobosit,
Cum pe cer aleargă norii,
Ca și timpul neoprit.

Chip de înger să îți fie,
Viața, chiar de este grea,
O cunună strălucită,
Sus în ceruri vei purta.
Amin