Privesc spre cer...
Autor: Maria Luca
Album: clocot de cuvinte
Categorie: Zidire spirituala
Privesc spre cer... sunt norii negri
Şi frigul sufletu-mi pătrunde...
Aud cum iarna bate-n geam
În timp ce toamna se ascunde
Şi-atâta teamă mă-nfioară
Şi-ngrijorări mă copleşesc
Când mă întreb ce va fi mâine?
Voi şti talantul să-nmulţesc?
Păşesc pe drumul vieţii mele
Cu pas domol... e drumul greu
Şi-adesea mă opresc pe cale
Privind spre cer... spre Dumnezeu!
Povara anilor m-apasă
Şi crucea-mi pare că e grea
Aş vrea să am prin har putere
Să nu cumva să tai din ea!
Ridic privirea către ceruri:, , Îndură-Te de mine Tată!
E drumul lung şi spinii mulţi
Şi-n zare norii se arată! , ,
O rază caldă, luminoasă
Străpunge bezna şi-mi zâmbeşte
Şi-al ei sărut îmi spune tainic:, , Nu ştii că Domnul te iubeşte? , ,
Vulcan-03-12-2025
Mary
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/314543/privesc-spre-cer