Să nu faci Numele Celui Preasfânt, de-ocară
Vânzându-te pe-un borș de linte
Să nu fi pentru mulți pradă ușoară
Și-o creiatură fără multă minte

Să nu te lași învins de vreo ispită
Orbit de false promisiuni
Să nu fi ca o cârpă folosită
În lumea plină de minciuni

Nu te-nșela crezând că vei ajunge
Cu ei pe-o scară mai înaltă
Căci sigur în final vei plânge
Văzând c-ai fost doar o unealtă

Vei regreta o viață-ntreagă
Dezamăgit că te-ai lăsat
Purtat de pofta cea dulceagă
Și numele ți l-ai pătat

Să fii lumină pentru toți și sare
Și nu o piatră de cădere
Căci sângele celui ce-n pofte moare
Din mâna ta ți se va cere

Să nu faci compromisuri cu păcatul
Crezind că poți a te ascunde
Nu te-nșela, căci Preaînaltul
În orice colțișor pătrunde

Nu-L fă de râs pe Cel ce-i Veșnic
Ca nu cumva să se răzbune
Și nu cumva brațu-I puternic
Să te prefacă în tăciune