Ai milă de mine că niște oameni mă hărțuiesc,
Îmi fac război, Doamne, și mă chinuiesc.
Potrivnicii mei se războiesc cu mine, trufași.
În Tine îmi pun nădejdea, Te rog să nu mă lași.

Izbăvește-mă, Dumnezeul meu, de teamă
Și robul Tău Te va lăuda de bună seamă.
Doamne, nu este nimeni ca Tine asemeni.
Ce ar putea să-mi facă niște oameni?

Ei n-au pentru mine decât gânduri rele,
Dar Domnul este izbăvitorul vieții mele.
Ei pândesc și îmi urmăresc mereu pașii,
Dar Domnul mă izbăvește de toți vrăjmașii.

Ei trag nădejde să scape prin nelegiuire,
Nu știu că a lor calea duce la pieire.
Tu numeri pașii vieții mele de pribeag
Și mă vei primi în locașul tău cu drag.

Pune-mi lacrimile în burduful Tău
Și dă-mi biruință împotriva celui rău,
Că numai, Tu Doamne, ești nădejdea mea
Pentru ziua-ncercării, pentru ziua cea grea.

Eu mă voi lăuda cu Dumnezeul cel mare.
Mă-ncred în Dumnezeul meu plin de-ndurare.
Și-mi voi împlini toate juruințele făcute
Că m-a izbăvit din pierzare și moarte.

Îi voi aduce bucuros jertfe de mulțumire
Că mi-a păzit picioarele de cădere,
Mi-a ușurat la necaz a mea durere,
Mi-a trimis din cer balsam de mângâiere.
Amin. (Marți, 1 septembrie 2020)