Domnul nostru vine!

                                             Iuda 14-15

            „…Și pentru ei a proorocit Enoh, al șaptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Săi,

            ca să facă o judecată împotriva tuturor, și să încredințeze pe toți cei nelegiuiți, de toate faptele nelegiuite, pe cari le-au făcut în chip nelegiuit, și de toate cuvintele de ocară, pe cari le-au rostit împotriva Lui acești păcătoși nelegiuiți. “

           Suntem în secolul 21, de fapt am intrat în „ziua a treia”, după cuvântul lui Dumnezeu, și toate semnele din cer, de pe pământ și de sub pământ arată că vremea este spre sfârșit.

       Sunt războaie, vești de războaie, cutremure de pământ, neamurile se frământă, împărățiile se clatină, lumea întreagă a intrat în alertă, cerul se pregătește de nuntă.

            Este „ziua” în care negreșit vine Domnul Isus!

          Această scurtă dar concentrată epistolă, ne ajută să ne „echipăm” pentru a putea ține piept tuturor provocărilor, din vremea aceasta ciudată pe care o trăim.

          Îmi aduc aminte de examenul de la bacalaureat, când trăgeam un bilet dintre cele multe așezate pe catedră și trebuia să răspundem temei respective. Dacă se întâmpla să nu știm subiectul, aveam dreptul să mai tragem alt bilet, dar ni se scădea un punct din oficiu.

            Cu totul alta este metoda lui Dumnezeu. Dacă un predicator vrea să vorbească de la sine și Duhul Sfânt îi schimbă subiectul, Domnul Dumnezeu, adaugă „puncte” la răsplată.

            Cercetând Epistola lui Iuda, observăm că a schimbat subiectul, după cum el însuși ne scrie: „Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna.”

            Potrivit acestui verset, Iuda era nerăbdător să scrie despre mântuirea noastră; totuși, a schimbat subiectul, pentru că Duhul Domnului voia să ne îmbărbăteze în lupta noastră pentru credință, în fiecare zi.

           După ce apostolul Iuda, fratele Domnului Isus, avertizează Biserica în privința infiltrării învățătorilor falși (versetele 4-16), în următoarele versete, ne sfătuiește și ne arată în ce fel putem să ne ferim de ei ca să putem duce mântuirea cu frică și cutremur până la capăt.

      Versetele 20-21: „Dar voi, preaiubiților, zidiți-vă sufletește pe credința voastră preasfântă, rugați-vă prin Duhul Sfânt,

țineți-vă în dragostea lui Dumnezeu și așteptați îndurarea Domnului nostru Isus Cristos pentru viața veșnică.”

        Creștinul de astăzi trebuie să fie foarte atent în privința învățăturilor pe care le primește, pentru că în vremea acesta se arată, după cuvintele Domnului Isus, învățători falși care strecoară erezii subtile și nimicitoare, care ne pot amăgi atât de ușor, dacă nu suntem buni cunoscători ai Cuvântului sfânt.

          În vremea aceasta, sunt tot felul de învățături, unele luate de la „Biserica tradițională”, altele de la Inteligența artificială și parcă se lasă o „ceață” spirituală peste poporul lui Dumnezeu, care încet, aproape nebăgat de seamă își pierde direcția.

         Prieteni dragi, trebuie să fim foarte atenți la mesajele cântărilor cu care vin unii în Biserică. De asemenea trebuie să fim foarte atenți la fiecare informație pe care o primim, ca nu cumva să ni se „altereze” sufletul și să ne pierdem direcția.

         Pentru aceste lucru trebuie să cunoaștem Evanghelia și să rămânem neclintiți în învățătura curată, sfântă și dreaptă pe care am primit-o de la „stâlpii” bisericii, mânați de Duhul lui Cristos.

          Este important să învățăm și în același timp să trăim o viață sfântă, evlavioasă înaintea lui Dumnezeu, astfel ca Domnul să Își găsească întotdeauna plăcerea în noi și în viața noastră de credință.

          Nu înseamnă că nu greșim niciodată în vorbire, în gândire, sau umblare, pentru că suntem făpturi slabe, vulnerabile, dar înseamnă că trebuie să stăm în ascultare de Duhul Sfânt și să facem voia lui Domnului, pentru ca să putem duce astfel o viață care să fie pe placul lui Dumnezeu.

            Spre exemplu, dacă firea noastră trupească dorește să ne atragă și să meargă într-o direcție, iar Cuvântul lui Dumnezeu ne învață să mergem în direcția opusă, trebuie să urmăm sfatul și călăuzirea Lui, fără cârtire.

          Apostolul le scrie Galatenilor 5:17: „Căci firea pământească poftește împotriva Duhului, și Duhul împotriva firii pământești; sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că nu puteți face tot ce voiți.”

            Domnul nostru vine negreșit, după cum spun Cărțile sfintelor Scripturi, iar noi trebuie să fim pregătiți pentru întâmpinare. Numai cine va fi gata, având „echipamentul” și uleiul în candele, vor putea să intre în odaia de nuntă.

            Avem exemplul fecioarelor care îl așteptau pe mire în noapte; dar numai cinci dintre ele au intrat în sala de nuntire; celelalte cinci care au luat lucrurile prea ușor, (s-au lăsat amăgite de poveștile închipuite, ale învățătorilor falși), și au rămas afară, unde este întunericul și scrâșnirea dinților de durere.

           Prieten drag, tema de astăzi, nu o scriu doar așa ca să mă aflu în treabă, ci este un semnal de alarmă pentru cei ce așteaptă pe Mirele.

         Duhul Sfânt împreună cu mine te îndeamnă să iei lucrul acesta în serios, să te pocăiești și să te străduiești să-I fii plăcut lui Dumnezeu, în toată purtarea ta.

           Uneori trebuie să te oprești și să meditezi la ceea ce spune Dumnezeu despre tine; nu te lăsa amăgit de ceea ce spune lumea. Domnul Dumnezeu îți șoptește cu drag în Isaia 43:4: „De aceea, pentru că ai preț în ochii Mei, pentru că ești prețuit și te iubesc, dau oameni pentru tine și popoare pentru viața ta.”

            Rămâi în starea aceasta, de iubit al Domnului!

            Stai de vorbă cu Tatăl ceresc și spune-I ca și psalmistul în 139:14: „Te laud, Tată, că sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”

            Nu uita că Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, a murit și a înviat pentru ca prin moartea și învierea Sa să avem parte de viață veșnică, trăită în fericire lângă El.

            Pentru ca să beneficiem de harul acesta, minunat, trebuie să ne ducem mântuirea cu frică și cutremur până la capăt.

          După cuvintele scrise de către Iuda în versetul doi „Îndurarea, pacea și dragostea să vă fie înmulțite.”