Păzește-mă acum Dumnezeule căci mă încred în Tine
Păzește-mă ca lumina Ochiului Tău când cel rău vine
Ocrotește-mă umbra aripilor Tale de ceața cea grea
Nu vreau mândria lumii să-mi stăpânească, firea mea.

Nu vreau nici piciorul celui mândru ca să mă ajungă
Ca prin cuvinte firești ispititoare cel rău să mă învingă
Domnul îi face să umble în dreptate pe toți cei smeriți
Și-i învață pe cei cucernici Calea Sa, că sunt preaiubiți.

Doamne, păzește-ne sufletul și scapă-ne de rușine
Căci prin credință aleasă și har ne încredem în Tine
Ocrotească-mă acum nevinovăția și neprihănirea
Când îmi pun nădejdea în Tine, să nu mă biruie firea.

Tu dar păzești pe credincioși, și le dai înțelepciune
Când lumea-i evanghelizată, mai faci câte o minune,
Dar îi pedepsești aspru, pe cei mândri și îngâmfați,
Și pe cei ce stârnesc adeseori, certuri între frați.

Păzește-ne de legile nedrepte făcute să asuprească
Să persecute familiile celor nevinovați și să lovească
Ei cred că toată țara va fi mereu sub stăpânirea lor
Și pot lovi oricând, cu legile nedrepte, în popor.

Dar Tu ești Sfânt, și ai stăpânire peste lucrurile toate
Și-ți mulțumim că ne-ai scos și ne păzești de păcate
Prin Fiul Tău Preaiubit Domnul nostru Isus Hristos
Care a făcut din noi pentru Tine un sad valoros.
23.11. 2025