Vai! ! ! , ce vuiet se aude, peste-acest întreg pământ,
Vremurile ne arată, împlinirea de cuvânt.

Se aude cum grăbește, revenirea Dumnezeu,
Pregătire! ! ! , strigă tare, chiar de este-un timp mai greu.

Ziu-aceea este-aproape, plânset se va auzi,
Dar și bucurii alese, când pe nor va reveni.

Va cunoaște rodul care, a rodit neâncetat,
Pleava va fi mistuită, dusă pe tărâm uitat.

Vor fi înălțați spre ceruri, cei aici ce-au suspinat,
Pe o cale mai îngustă, în necaz ce au cântat.

Vor fi înălțați aceea, ce aici ei au iubit,
Și pe cei care pe cale, i-au scuipat, i-au prigonit.

Se va auzi și plânsul, celor ce au ațipit,
Care rătăcesc adesea, ei spre moarte au pornit.

Viață vor avea în ceruri, cei care neâncetat,
Pe Isus, Mântuitorul, pe pământ ei l-au urmat.
Amin