Curând, foarte-n curând pe nor din slavă,
Cu pași grăbiți Isus va reveni,
Aleșii vor urca spre Țara-n care,
Nici pacea, nici iubirea n-or sfârși.

Curând, foarte-n curând vedea-vor locul,
În care pregătirea e în toi,
Se-așterne sus iubirea, căci în ceruri,
Nu va fi luptă, nu va fi război.

Apusul se arată, este-aproape,
Și vremurile-n urm-or rămânea,
În Țara fericirii unde-i viața,
Fără sfârșit, creștinii vor intra.

Curând, foarte-n curând va fi răpirea,
Nici soarele la fel nu va mai fi,
Atunci va sta pe ceruri o vecie,
Peste cei sfinți mereu va străluci.

Se-aude azi sfârșit de alergare,
Și pașii obosiți de pe pământ,
Odihna vor găsi la râu de ape,
Ce n-or seca, azi clipa e-n curând.

Pe raze vii în cântecul de slavă,
Urca-vor cei aici care au plâns,
Ei sunt creștinii care prin credință,
Iubind mereu, ei lupta au învins.

I-așteaptă minunata-Mpărăție,
Cu Mirele Isus în veci vor fi,
Curând pe nor plin doar de măreție,
De slavă, de-ndurare va veni.
Amin